Tortura ucide

Persoanele responsabile de tortură trebuie să fie trase la răspundere!


De Ziua Internațională pentru Susținerea Victimelor Torturii, mai multe ONG-uri și reprezentanți ai instituțiilor de stat, dar și internaționale, au discutat despre evoluția cadrului juridic și investigarea cazurilor de tortură și rele tratamente pe teritoriul R. Moldova. Specialiștii s-au referit și la situația acestor victime, încercând să găsească soluții care le-ar micșora suferințele acestor oameni și ar reduce fenomenul de tortură.

Evenimentul a fost organizat  în cadrul proiectului „Eforturi comune în fortificarea capacităților Mecanismului Național de Prevenire a Torturii(MNPT), în prevenirea și combaterea torturii și relelor tratamente în Moldova, prin instruire și împărtășirea experienței RCTV Memoria”, implementat cu sprijinul financiar din Fondul Special privind protocolul facultativ la Convenția ONU împotriva torturii.

Participanții la aceste discuții au semnat și o Declarație publică adresată Parlamentului, Guvernului R. Moldova și instituțiilor internaționale acreditate în R. Moldova privind prevenirea și combaterea cazurilor de tortură și oferirea de suport victimelor.

Suntem restanțieri

Olesea Perean, coordonatoarea națională în domeniul drepturilor omului UN OHCHR din R. Moldova, a spus în cadrul acestei mese rotunde că RM are o serie de restanțe la capitolul prevenirea și combaterea torturii. „Acest fapt a fost subliniat de mecanismele internaționale de monitorizare a drepturilor omului. Recent, R. Moldova a fost monitorizată de Comitetul împotriva Torturii al ONU. Fenomenul torturii persistă și rămâne o provocare pentru R. Moldova. Trebuie să ne orientăm pentru identificarea soluțiilor, să vedem ce putem face pentru a combate impunitatea (lipsa de pedeapsă a infractorilor), pentru a preveni eficient tortura și pentru a reabilita și trata oamenii care au devenit victime ale torturii”, a spus Perean.

Experta a atras atenția că, spre deosebire de alte victime cărora le sunt violate drepturile omului, victimele torturii sunt mai vulnerabile, din motiv că ele nu se pot apăra nici în timpul procesului, când devin victime, dar nici pe urmă. Fiindcă stresul și traumele le storc de puteri și voința să mai lupte ca să-și revendice drepturile. De aceea, spune Olesea Perean, „este important ca societatea civilă să fie vocea care aduce aminte permanent despre drepturile victimelor torturii, să sublinieze de fiecare dată că tortura ucide nu doar fizic, dar și psihologic. Tortura ucide încrederea oamenilor în instituțiile de stat”, a spus Perean.

Ion Guzun, reprezentant al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a enumerat dosarele condamnate de CtEDO și pierderile bănești suportate de stat. Din cele 387 de hotărâri adoptate de CtEDO în privința R. Moldova în perioada 1997-2018, spune el, 147 se referă la interzicerea torturii, tratamentului inuman și degradant și investigarea insuficientă a acestora, iar 45 se referă la condițiile de detenție. „În baza hotărârilor adoptate de CtEDO în anul 2018, statul R. Moldova trebuie să achite circa 105 mii de euro compensații pentru relele tratamente și condiții proaste din locurile de detenție”, afirmă Guzun.

Anatolie Munteanu, secretar general de Stat, Ministerul Justiției al R. Moldova, a spus că recunoașterea existenței problemei este deja o bună parte de parcurs pentru rezolvarea ei și că, datorită penitenciarului nou care este în proces de construcție, se vor reduce poate și condamnările la CtEDO.

„E lamentabil ce se întâmplă cu imaginea țării noastre la Curtea Europeană, în special condamnările în baza articolului 3 al CEDO (Interzicerea torturii). Pe domeniul condițiilor de detenție, în pofida eforturilor depuse, avem probleme serioase. Vreau să anunț cu această ocazie că, la 29 iulie 2019, se va încheia concursul pentru companiile care trebuie să depună actele pentru construcția penitenciarului nou care trebuie să înlocuiască Penitenciarul nr. 13. Urmăresc acest proces de implementare a proiectului și mă bucur că lucrurile s-au mișcat din loc și perspectiva să avem un penitenciar care să corespundă standardelor contemporane este reală”, a anunțat Munteanu.

Importanța impunității

În cadrul acestei mese rotunde s-a discutat și despre victimele torturii din 7 aprilie 2009, despre cazul Brăguța, despre deportarea ilegală a celor şapte profesori turci și faptul că cei care au comis aceste fărădelegi nu au fost trași la răspundere nici până astăzi.

Lucrurile s-au schimbat spre bine în domeniul legislației, spune Igor Stoica, reprezentant al Amnesty Internațional Moldova, dar, adaugă el, „nu vom putea combate tortura și relele tratamente fără a pune punct o dată şi pentru totdeauna pe fenomenul impunității. Impunitatea este un viciu în R. Moldova, fiindcă personal pe mine, ca cetățean de rând, m-au mirat foarte mult achitările în instanță ale cetățenilor Botnari, Papuc și alții. S-au făcut multe schimbări în cazul Brăguță, s-au creat grupuri de lucru, se modifică legislația. Ar fi bine ca și articolul 166 să fie transpus în practică, iar persoanele care au încălcat legea și sunt condamnate conform deciziilor de judecată să-și ispășească pedeapsa”, spune Igor Stoica. „Trebuie să insistăm ca persoanele responsabile să poarte răspundere”, a reiterat și avocatul Vadim Vieru, reprezentantul Promo-LEX.

Ludmila Popovici, directoarea Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, centru care în afară de reabilitarea acordată victimelor le ajută și să documenteze cazul de tortură, pentru ca ulterior să aibă dovezi în judecată, a menționat că asistența victimelor, documentarea lor, facilitarea accesului la justiție înseamnă de fapt prevenirea fenomenului torturii. „Atunci când cu toții ne vom întoarce cu fața la aceste persoane, la supraviețuitori, când vor fi ajutați, documentați, oricare potențial torționar își va da seama că riscă să ajungă în instanță și să răspundă cu libertatea”, a menționat Ludmila Popovici.

The following two tabs change content below.
Nadea Roşcovanu

Nadea Roşcovanu