Torţionarii, nepedepsiţi în RM

Anatol Mătăsaru protestează împotriva torturii aplicate în comisariatele de poliţie

În Republica Moldova au fost înregistrate cazuri de tortură şi alte tratamente inumane comise de către angajaţii poliţiei, rămase nepedepsite

Tortura continuă să fie aplicată în comisariatele din Republica Moldova. După protestele din aprilie 2009, la Procuratura Generală au parvenit 128 de plângeri şi doar 43 de dosare au fost transmise în judecată; drepturile a circa 214 milioane de emigranţi din toată lumea nu sunt protejate nici de către statul lor şi nici de către statul gazdă, arată Raportul Amnesty International 2013.

Potrivit raportului, milioane de emigranţi lucrează în condiţii de muncă forţată, iar în unele cazuri, chiar în condiţii de sclavie, deoarece guvernele îi tratează ca pe nişte criminali. Administrațiile întreprinderilor în care aceştia lucrează sunt interesate mai mult de profit decât de respectarea drepturilor omului. Emigranţii ilegali se confruntă, în mod special, cu riscul de a fi exploataţi şi de a le fi violate drepturile.

„Cei care trăiesc în altă ţară decât cea de baştină, în lipsa mijloacelor de supravieţuire şi a unui statut, sunt deseori condamnaţi la o viaţă disperată”, a menţionat Salil Shetty, secretar general Amnesty International. Aceste persoane ar avea un viitor mai bun doar în cazul în care guvernele ar respecta drepturile omului, indiferent de naţionalitatea acestora. Lumea nu-şi poate permite existenţa zonelor interzise pentru deplasare, în contextul tendinţei mondiale pentru respectarea drepturilor omului, a notat Shetty.

În 159 de ţări ale lumii se comit abuzuri

Directorul executiv al Amnesty International Moldova, Cristina Pereteatcu, a comunicat că, în timpul studiilor, au fost examinate situaţii legate de încălcarea drepturilor omului în Occident, Europa şi ţările CSI, în total 159 de state ale lumii.

Potrivit acesteia, şi în Republica Moldova au fost înregistrate cazuri de tortură şi alte tratamente inumane comise de către angajaţii poliţiei, rămase nepedepsite. Statul nu a reuşit să-şi protejeze cetăţenii contra discriminării pe motiv de orientare sexuală şi în temeiul stării sănătăţii.

În RM, tortura e tolerată

Referindu-se la situaţia legată de drepturile omului în Republica Moldova, Cristina Pereteatcu a comunicat că, după protestele din aprilie 2009, la Procuratura Generală au parvenit 128 de plângeri şi doar 43 de dosare au fost transmise în judecată. Până la sfârşitul anului 2012, doar trei angajaţi ai poliţiei au fost judecaţi, primind pedepse cu suspendare.

„Potrivit cercetărilor efectuate, este evident că Uniunea Europeană nu poate garanta respectarea drepturilor a 6,5 milioane de romi, anume în asemenea ţări ca Italia, România, Franţa. În linii generale, în Europa nu este cea mai rea situaţie legată de drepturile omului”, a mai menţionat Pereteatcu.

În Ucraina şi RM, violenţa e la ea acasă

Pereteatcu a afirmat că „în Rusia, odată cu venirea la putere a lui Putin, situaţia s-a înrăutăţit, înregistrându-se multe cazuri de încălcare a drepturilor omului. În Ucraina, problemele sunt identice cu cele din R. Moldova. De asemenea, există violenţă în comisariatele de poliţie, iar deciziile de judecată nu corespund întotdeauna faptelor. În Ucraina se înregistrează probleme similare în ceea ce priveşte discriminarea”, a spus ea.

Organizaţia Amnesty International a relevat că s-au înregistrat în lume abuzuri ale drepturilor a milioane de oameni, care au reuşit să scape de conflicte şi persecutare sau care au emigrat în căutarea unui loc de muncă şi a unei vieţi mai bune pentru ei şi familiile lor. Multe guverne sunt acuzate că sunt preocupate mai mult de protejarea frontierelor naţionale decât de respectarea drepturilor propriilor cetăţeni sau a drepturilor celor care caută azil sau oportunităţi în interiorul acelor frontiere.

Transportul armelor, încurajat

Persoanele care încearcă să scape de conflicte şi persecutări în mod regulat întâmpină obstacole majore în încercarea lor de a traversa hotarele internaţionale. De cele mai multe ori, oamenii traversează frontierele cu mai mare dificultate decât armele şi armamentul, care facilitează violenţa şi care forţează aceste persoane să-şi părăsească casele. Totuşi adoptarea de către Naţiunile Unite a Tratatului privind Comerţul cu Arme Convenţionale în martie 2013 dă speranţe că transportul armelor, care ar putea provoca atrocităţi, ar putea fi oprit.

„Refugiaţii şi persoanele strămutate nu mai pot fi ignorate cu ochiul şi mintea. Fiecare dintre noi trebuie să fie preocupat de protecţia acestora. Comunicarea modernă fără frontiere nu trebuie să permită abuzurile şi să se camufleze în spatele hotarelor naţionale. Această comunicare trebuie să ofere oportunităţi fără precedent pentru fiecare dintre noi de a lupta pentru drepturile a milioane de oameni siliți să-şi părăsească casele”, a spus Shetty.

Emigranţii, ţinta retoricii populiste

Refugiaţii care au reuşit să ajungă în alte ţări în căutare de azil s-au pomenit de multe ori în aceeaşi barcă – în sensul direct şi figurat – cu emigranţii care şi-au părăsit ţara în căutarea unei vieţi mai bune. Mulţi dintre aceştia sunt marginalizaţi din cauza politicilor şi legilor ineficiente şi sunt lăsaţi să fie ţinta unei retorici populiste şi naţionaliste care alimentează xenofobia şi sporeşte riscul violenţelor împotriva acestora.

Uniunea Europeană implementează măsuri de control al frontierelor care pun în pericol vieţile emigranţilor şi persoanelor în căutare de azil şi nu garantează securitatea celor care au fugit de conflict şi persecutări. În mai multe ţări ale lumii, emigranţii şi refugiaţii sunt în mod regulat închişi în centre de detenţie şi, în cel mai rău caz, sunt ţinuţi în cuşti metalice sau containere pentru transport, scrie în raport.

Victoria POPA

 

 

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa