Topuri. Cultură. 2017

 Cel mai bun roman al anului

 ”Cumplite vremi” de Vladimir Beșleagă

 La cei 86 de ani ai săi, Vladimir Beșleagă a oferit publicului cea mai spectaculoasă lucrare epică a sa, romanul ”Cumplite vremi”. E un roman istoric de 2200 de pagini, a apărut la Editura Cartier în colecția Cartier popular, coordonată de Gheorghe Erizanu.

 Potrivit lui Octavian Soviany, ”Cumplite vremi” amintește ”prin atmosferă (şi nu numai) de romanele sadoveniene ale „vârstei întunecate” (cum le numea Nicolae Manolescu), şi mai ales de Zodia cancerului. Căci acţiunea cărţii este plasată în Moldova de la sfârşitul secolului al XVII-lea, într-o lume unde totul pare clădit pe nisip, situată sub semnul „norocului schimbător”, despre care scrie Miron Costin în Viața lumii.”

Protagonist al romanului e cronicarul Miron Costin, un cărturar incomod, care-a plătit cu capul pentru verticalitatea și mintea sa luminată.

”Din câte ştiu, romanul în trei cărţi ”Cumplite vremi” este una dintre cele mai ample scrieri beletristice, produse vreodată, şi nu doar din istoria literaturii naţionale”, subliniază Emilian Galaicu-Păun.

Vladimir Beșleagă a atins o performanță unică în literatura română, povestind pe îndelete, cum se produce asasinarea intelectualilor în veacuri întunecate (chiar și în cel care abia a început).

Cel mai amplu proiect editorial al anului

“Literatura din Basarabia. Început de secol XXI”, serie de antologii, editurile ”Arc” și ”Știința”

 Proiectul de antologii a fost inițiat și realizat de editurile Arc (director, Iurie Bîrsa) și Știința (director, Gheorghe Prini). În cadrul proiectului au apărut șase volume cu texte clasificate pe genuri. Antologiile valorifică literatura scrisă în limba română de autori basarabeni la începutul secolului XXI. Coorodnatori ai colecției sunt Mircea V. Ciobanu și Eugen Lungu. Seria de antologii a apărut cu contribuția Ministerului Culturii.

Noua serie continuă, ca o ştafetă, ciclul antologic „Literatura din Basarabia în secolul XX”, care a apărut în 2004. Colecţia recentă antologhează scrierile editate după anul 2000 până în 2017. Potrivit editorilor, ”proiectul reprezintă o nouă faţă a literaturii române din Basarabia”.

Cele şase volume cuprind creaţia a peste 90 de autori, dintre care: 8 dramaturgi, 12 romancieri, 17 critici-eseişti şi 55 de poeţi. „Este o operațiune de mare anvergură editorială și intelectuală, ne oferă o vastă panormă asupra literaturii scrise de autori basarabeni,” a subliniat criticul Ion Bogdan Lefter la lansarea seriei de antologii, la București.

”În comparație cu literatura română din România, literatura română din Basarabia se remarcă prin entuziasmul cu care este folosită de scriitori limba română. Și printr-un anumit dramatism al reprezentării lumii. Și printr-un umor niciodată vulgar, un umor inteligent-aristocratic, care se explică fie printr-o genealogie nobilă, fie printr-o îndelungată suferință”, afirmă Alex Ștefănescu.

 

Cea mai bună carte de poezie

O lume din evantaie, pe care nu o împarți cu nimeni” de Moni Stănilă

 Descoperim o insulă miraculoasă în noua carte a poetei Moni Stănilă. ”O punte plutitoare de lemn duce pe insulă./ Din patru părți, se adună în centru ca un buchet luminos./ Pe acolo să vii.”, așa începe cartea ”O lume din evantaie, pe care nu o împarți cu nimeni”, proaspăt apărută la Editura Charmides. Mai reproducem câteva versuri: ”Barca ne lasă la mal/ – nu se va mai întoarce, să știi”; ”Mă trezesc cu efort. Liniștea/ acoperă pământul, așa cum Dumnezeu acoperă/ păcatele noastre”.

Într-o recenzie publicată de Romeo Aurelian Ilie ni se dau posibile îndrumări pentru o lectură atentă, ca un act inițiatic, pe măsură scriiturii unei autoare care nu se lasă dusă de curent, ci își urmează propria cale în poezie.

Ni se recomandă să citim volumul în cheia simbolismului creștin: ”Poeta Moni Stănilă ne sădește încă o dată în suflete și-n gânduri, o sămânță de viață duhovnicească, de viață frumoasă ce ne poate ajuta să accedem la cunoașterea celor mai importante taine ale vieții noastre”.

Cel mai bun volum de proză scurtă

Moartea unei veverițe” de Dumitru Crudu

Volumul ”Moartea unei veverițe” de Dumitru Crudu a apărut de curând la editura Univers, România, fiind lansat la Târgul de Carte Gaudeamus din București și la Cenaclul Republica din Chișinău. ”Narațiunea explodează de un umor nebun– de situație și de limbaj – și în același timp induce tristețe, emoție, tulburare. Război. Înrolări cu forța. Dezertări din armată. despărțiri. Vieți distruse. Puncte de vedere opuse asupra aceluiași eveniment”, remarcă editorii.

Într-o cronică de pe Bookhub.ro (semnată de Andreea Iulia Toma) citim: ”Chiar dacă prozele lui Dumitru Crudu nu spun niciodată tot, lăsându-te să-ți închipui singur continuări, rezolvări, amănunte, poți extrage din ele coordonatele vieții de acolo, poți cunoaște problemele care macină societatea în ansamblu sau oamenii de rând, în particular. Nu mi se pare simplu demersul de a scrie despre această carte. Chiar dacă povestirile au doar câteva pagini fiecare, m-a uimit densitatea lor, complexitatea care se ascunde în spatele titlurilor adeseori hazlii. Povești triste, dure, dar cu toate acestea, cuprinse de un umor pe care cu greu l-ai putea bănui în spatele unor detalii tragice”.

Prozele din ”Moartea unei veverițe” scot în evidență grotescul de sorginte basarabeană.

Cel mai bun spectacol muzical-coregrafic

Apolodor” de Ghenadie Ciobanu, în regia lui Vlad Ciobanu

Ghenadie Ciobanu ne-a mărturisit înainate de premiera cu ”Apolodor”: ”Mi-am amintit de copilăria fiului meu Arsenie, de lectura poveștii lui Gellu Naum despre Apolodor. Am simțit că vreau să fac ceva foarte natural, care se aducă bucurie copiilor. Am avut un conținut superb al poemului și un subiect extrem de interesant”.

Spectacolul regizat de Vlad Ciobanu uimește prin fluiditatea muzicii, a liniilor, culorilor, e o pledoarie pentru eterna tinerețe, creativitate, pentru libertatea spiritului. Pictorul Ștefan Bîlba a realizat scenografia, costumele au fost concepute de Stela Verebceanu, Daria Bătrâncea și Ianoș Petrașcu semnează coregrafia și mișcarea scenică. Diana Văluță le este profesor de canto interpreților, discipoli ai Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Au cules și vor culege aplauze tinerii actori din ”Apolodor”: Constantin Ipati, Alina Zmeu, Cristian Golovca, Victoria Mardari, Cristina Trînbaci, Pavel Ermacov, Maria Anton, Felix Podborschi, Lilia Chiperi, Vioara Câșlaru, Daniela Cioclu și Cătălin Lungu. Sunt tinere talente sclipitoare pe care le dorim încadrate în peisajul teatral de la noi.

”Apolodor” se joacă la Centrul Național de Educație prin Artă, dar merită să fie găzduit și de cele mai importante scene din R. Moldova și din Europa.

”Ținem să-i îndemnăm pe spectatori să-l citească pe Gellu Naum, motto-ul spectacolului este ”Urmează-ți visul”, ne spune Vlad Ciobanu.

La mulți ani, ”Apolodor”!

Cel mai bun spectacol al anului

”Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, în regia lui Alexandru Cozub

Celebra piesă a lui Mihail Sebastian, ”Steaua fără nume”, a revenit pe scena Teatrului Național ”Mihai Eminescu”, de data aceasta în versiunea regizorală a lui Alexandru Cozub. ”Este o capodoperă a dramaturgiei româneşti, va rămâne întotdeauna actuală. Noi, prin vâltoarea vieţii, mai uităm să ridicăm ochii spre cer, să vedem Ursa Mare, iar piesa lui Sebastian ne amintește de esența cerească a omului”, accentuează Alexandru Cozub.

 Actrița Diana Decuseară o aduce pe Mona aproape, foarte aproape de inimile noastre însetate de absolut. Artista ne arată cum eroina se scutură încetul cu încetul de praful existenței cotidiene, meschine, ființa ei acoperindu-se cu pulbere stelară, cu sclipiri ale infinitului. ”Am visat dintotdeauna la acest rol, acum văd că cele mai frumoase visuri se împlinesc”, mărturisește Diana Decuseară.

Ghenadie Gâlcă creează un personaj uman, cald, emotiv, dar în același timp radical, devotat unei pasiuni metafizice, total absorbit de misterul creațiunii, al cosmosului. ”Miroiu e un fel de Don Quijote al timpurilor noastre. E un text foarte frumos, cu multă poezie”, spune Ghenadie Gâlcă.

Directorul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă, a declarat pentru presă că TNME va dedica mai multe manifestări Centenarului Unirii, va monta în 2018 piese ale dramaturgilor români clasici și contemporani. Pregătirile de Centenarul Unirii au demarat cu ”Steaua fără nume”.

 

 

Cel mai curajos proiect independent

Teatrul din stradă, inițiat de Sergiu Chiriac

O companie teatrală independentă a fost fondată în 2017 la Chișinău, ea se numește Teatrul din Stradă. Inaugurarea a avut loc pe 30 octombrie, cu spectacolul ”Aniversarea” de Jeroen van den Berg, în regia lui Sergiu Chiriac. Din distribuție fac parte Gheorghe Pietraru, actor la Teatrul Național “Eugene Ionesco”, Galina Lazarenco, actriță la Teatrul “Ginta Latină”, Maxim Chiriac, actor la ”Teatrul Național ”Eugene Ionesco”, Maria Anton, studentă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău.

”Teatrul din Stradă constituie un proiect inedit ce reunește actori, regizori, creatori și iubitori de teatru în jurul unui nucleu – arta spectacolului”, menționează fondatorii noii companii. Inițiativa de a înființa acest teatru independent îi aparține tânărului regizor Sergiu Chiriac, deținătorul Premiului pentru Debut la Gala UNITEM 2017.

Piesa ”Aniversarea” de Jeroen van den Berg a fost aleasă pentru lansarea proiectului datorită actualității și complexității sale. În acest spectacol, Galina Lazarenco face unul dintre cele mai puternice roluri din cariera sa, personal, aș nominaliza-o la categoria Cel mai bun rol feminin în cadrul Galei UNITEM 2018.

Noul teatru independent nu are sediu, trupă, nu are angajați, personal tehnic etc., în schimb, are ambiția de a lansa producții cu o problematică acută, ce ar ozonifica viața noastră teatrală.

Cel mai bun film documentar

”Cine iubește și lasă”, regie de Victor Gălușcă, imagine de Andrei Moraru

Filmul tânărului regizor Victor Gălușcă ”Cine iubește și lasă” (imagine de Andrei Moraru) a obținut Premiul 1 la Festivalul ”Cronograf” 2017, secțiunea Producții locale.

Pentru această producție cinematografică inedită, tinerii autori au făcut flmări în satele Roșietici, Țâra, Rogojeni și Cenușa de pe maulul Răutului.

Filmul e un recviem pentru frumoasele sate din Basarabia, părăsite de locuitorii lor plecați la munci peste hotare. Migrația a pustiit localitățile rurale, dar constatăm și degradarea treptată a modului de viață tradițional, sub presiunea globalizării.

”Când filmam în satul Roșietici, într-o casă părăsită am descoperit întâmplător mai multe negative împrăștiate pe jos. Ne-am urcat în pod și acolo am descoperit câteva cutii, circa 4000 de negative din anii 60. Autorul lor este Zaharia Cușnir”, ne-a povestit Victor Gălușcă. Unele fotografii ale lui Zaharia Cușnir sunt inserate în film, iar o colecție mai amplă de fotografii ale acestui maestru anonim au apărut, în 2017, într-un album remarcabil, ”Lumea lui Zaharia”, îngrijit de Nicolae Pojoga.

”Existența unui sistem comunist și apoi prăbușirea acestuia, au lăsat satul în disperare. Îmi este milă de starea în care a ajuns această țară, dar am credința că timpul le va aranja pe toate așa cum trebuie”, susține Andrei Moraru, ce semnează imaginea la filmul ”Cine iubește și lasă”, un film premiat recent și în România.

Cea mai valoroasă expoziție de sculptură

Dumitru Verdianu, Muzeul de Artă al Moldovei

La Muzeul Național de Artă al Moldovei (MNAM) putem vizita expoziția personală a cunoscutului sculptor și grafician Dumitru Verdianu. Inaugurată în noiembrie, ea va fi deschisă până pe 14 ianuarie 2018.

Forța de expresie, robustețea limbajului plastic, profunzimea temelor, precizia gesturilor definesc stilul lui Dumitru Verdianu, artist deschis spre universal, dar și mereu preocupat de rădăcini.

”Dumitru Verdianu a refăcut în creaţia sa practic întregul parcurs al sculpturii secolului XX. Este un individ extrem de inventiv şi imaginativ. Mare admirator al lui Brâncuşi, el a resimţit continuu prezenţa acestui reper puternic în sistemul său de valori. Un alt reper al inspiraţiei sale este cultura ţărănească”, susține Vladimir Bulat.

Născut la Ungheni, sculptorul Dumitru Verdianu a studiat la Academia de Arte Frumoase din Sankt Petersburg, apoi a făcut masteratul la Academia de Arte Plastice din Viena. În anul a obținut 2000 titlul academic „Magister Artium“

Artistul plastic Dumitru Verdianu este deţinătorul a numeroase premii şi distincţii: Premiul ”Ionel Jianu“, Academia de Artă şi Ştiinţe româno-americană, Davis, USA ; Premiul „Sculptorul anului“, Moldova; Premiul Municipiului Chişinău la „Saloanele Moldovei“; Medalia de aur, Cannes, Franţa; nominalizat pentru „Premiul păcii St. Leopold“, Klosterneuburg în colaborare cu Ministerul Culturii, Austria; Premiul UAP, România.

Cea mai vizitată expoziție de pictură

Bienala Internațională de Pictură, Chișinău, ediția a V-a

Bienala Internațională de Pictură din perioada mai-iunie a reunit 164 de artişti plastici, din 27 de ţări: Armenia, Austria, Belarus, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Coasta de Fildeş, Franţa, Germania, Grecia, India, Indonezia, Iran, Italia, Japonia, Lituania, Marea Britanie, Republica Moldova, Mongolia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, SUA, Spania, Turcia. Bienala, găzduită de Muzeul Național de Artă al Moldovei (MNAM), a inlcu peste 180 de lucrări.

Evenimentul, organizat de MNAM, UAP, desfăşurat sub patronajul Ministerului Culturii, a fost unul dintre cele mai importante ale anului cultural 2017.  ”A cincea ediție a Bienalei Internaționale de Pictură e o manifestare de anvergură și ne convinge încă o dată de necesitatea insistării asupra menținerii unui spațiu comun cât mai larg al capacităților artistice naționale și internaționale”, a remarcat Tudor Zbârnea.

Marele Premiu al Bienalei i-a fost acordat, în premieră, unui artist plastic din R. Moldova, Igor Svernei, pentru lucrarea „Pământul făgăduinţei – oameni de geniu”. Agnieszska Zawisza din Polonia a obținut Premiul I, Andreea Albani din România a câștigat Premiul II, iar premiul III i-a revenit Gabrielei Culic din România. De premiile Centrului Cultural Vrancea din România s-au învrednicit pictorii Veaceslav Fisticanu şi Mihai Ţăruş.

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit