Topuri-2013 JURNAL (Cultură)

r.m. Cea mai bună actriță a anului – Diana Decuseară Diana Decuseară e una dintre cele mai solicitate actrițe ale Naționalului, joacă în opt spectacole ale Teatrului „Mihai Eminescu”. E o actriță care simte imediat tonalitatea și nuanțele rolului. E distribuită atât în drame, tragedii, cât și în comedii savuroase și în musicaluri. Trece rapid de la un diapazon la altul, dă rolului o interpretare individuală. Poate fi sensibila, aeriană, fragilă, dar și foarte puternică în scenă, vijelioasă, furioasă, de un dramatism cutremurător. Gingașă, grațioasă, e totodată matură, știe să abordeze un material profund. Impresionează receptivitatea ei pentru poezie, rar întâlnită printre actorii basarabeni. Are și o dicție foarte bună, ține să pronunțe clar fiecare cuvânt, să-i redea melodia. Și are o condiție fizică excelentă, corpul îi este un instrument prin care transmite emoții, idei, silueta ei nu e decorativă, ci foarte activă, ajungând uneori la virtuozitate. Diana Decuseară a obținut Premiul I la ediția curentă a Concursului declamatorilor „Valeriu Cupcea”, organizat de Uniunea Teatrală din Moldova. Pagini îngrijite de Irina NECHIT


Cea mai bună actriță a anului – Diana Decuseară
Diana Decuseară e una dintre cele mai solicitate actrițe ale Naționalului, joacă în opt spectacole ale Teatrului „Mihai Eminescu”. E o actriță care simte imediat tonalitatea și nuanțele rolului. E distribuită atât în drame, tragedii, cât și în comedii savuroase și în musicaluri. Trece rapid de la un diapazon la altul, dă rolului o interpretare individuală. Poate fi sensibila, aeriană, fragilă, dar și foarte puternică în scenă, vijelioasă, furioasă, de un dramatism cutremurător. Gingașă, grațioasă, e totodată matură, știe să abordeze un material profund.
Impresionează receptivitatea ei pentru poezie, rar întâlnită printre actorii basarabeni. Are și o dicție foarte bună, ține să pronunțe clar fiecare cuvânt, să-i redea melodia. Și are o condiție fizică excelentă, corpul îi este un instrument prin care transmite emoții, idei, silueta ei nu e decorativă, ci foarte activă, ajungând uneori la virtuozitate.
Diana Decuseară a obținut Premiul I la ediția curentă a Concursului declamatorilor „Valeriu Cupcea”, organizat de Uniunea Teatrală din Moldova.

Cel mai bun actor al anului – Valeriu Pahomi  Valeriu Pahomi a revenit în forță pe scenă, după o perioadă în care nu a jucat în trupa Teatrului „Eugene Ionesco” al cărui produs este. La începutul acestui an, l-am revăzut la TEI, el fiind protagonistul spectacolului „Fotografi și clovni invizibili” de Val Butnaru. Montat de însuși autorul piesei, acest spectacol a împrospătat atmosfera teatrală autohtonă, reamintind publicului de pasiunea artiștilor adevărați de a se lansa în proiecte curajoase, de a încerca lucruri noi, de a experimenta. Valeriu Pahomi susține tensiunea spectacolului de la la prima la ultima scenă, îl dinamitează, îi conferă autenticitate și îi confirmă vitalitatea. În „Fotografi și clovni invizibili” ne-am convins că actorul se consumă pe scenă, e inventiv, ingenios, își transmite energia în sală, nu-și permite nici o clipă de relaxare în timpul jocului, îi ține în permanență pe spectatori conectați la discursul său, la mimica și gesturile sale atât de sugestive.  Valeriu Pahomi joacă și în alte spectacole de succes ale Teatrului „Eugene Ionesco” – „Iubirea la proști” de Francis Veber  și „Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri, aceste comedii adunând un număr record de spectatori.

Cel mai bun actor al anului – Valeriu Pahomi

Valeriu Pahomi a revenit în forță pe scenă, după o perioadă în care nu a jucat în trupa Teatrului „Eugene Ionesco” al cărui produs este. La începutul acestui an, l-am revăzut la TEI, el fiind protagonistul spectacolului „Fotografi și clovni invizibili” de Val Butnaru. Montat de însuși autorul piesei, acest spectacol a împrospătat atmosfera teatrală autohtonă, reamintind publicului de pasiunea artiștilor adevărați de a se lansa în proiecte curajoase, de a încerca lucruri noi, de a experimenta.

Valeriu Pahomi susține tensiunea spectacolului de la la prima la ultima scenă, îl dinamitează, îi conferă autenticitate și îi confirmă vitalitatea. În „Fotografi și clovni invizibili” ne-am convins că actorul se consumă pe scenă, e inventiv, ingenios, își transmite energia în sală, nu-și permite nici o clipă de relaxare în timpul jocului, îi ține în permanență pe spectatori conectați la discursul său, la mimica și gesturile sale atât de sugestive.

Valeriu Pahomi joacă și în alte spectacole de succes ale Teatrului „Eugene Ionesco” – „Iubirea la proști” de Francis Veber  și „Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri, aceste comedii adunând un număr record de spectatori.

Cel mai bun videoclip al anului – „Boschetarul” O poveste de dragoste dramatică a fost sursa de inspirație pentru Valy Boghean care a compus acum trei ani piesa „Boschetarul”. Melodia a devenit hit în scurt timp, dar abia anul acesta a fost realizat și un videoclip după această piesă. Artistul a lucrat la materialul video cu o echipă formată din regizorul moldovean Ian Onică şi modelul Victoria Dobrogeanu, personajul feminin din videoclip. „Regizorul Ian Onică a venit cu idei frumoase, iar mie mi-a plăcut atitudinea, doar asta e cel mai important în realizarea unui clip”, menționează Valy Boghean. La rândul său, tânărul regizor Ian Onică spune că și-a propus să exprime starea interioară a protagonistului, frământările și durerea celui care iubește fără răspuns. Videoclipul la „Boschetarul” e lipsit de imagini glamuroase, mizând pe acțiune, pe sinceritate, pe contrastul dintre aspirațiile spre o dragoste ideală și realitățile dure ce pot distruge un sentiment curat.  „Boschetarul”  a ajuns la inimile a zeci de mii de ascultători și spectatori, piesa fiind fredonată de cei ce apreciază creația lui Valy Boghean.

Cel mai bun videoclip al anului – „Boschetarul”
O poveste de dragoste dramatică a fost sursa de inspirație pentru Valy Boghean care a compus acum trei ani piesa „Boschetarul”. Melodia a devenit hit în scurt timp, dar abia anul acesta a fost realizat și un videoclip după această piesă.
Artistul a lucrat la materialul video cu o echipă formată din regizorul moldovean Ian Onică şi modelul Victoria Dobrogeanu, personajul feminin din videoclip.
„Regizorul Ian Onică a venit cu idei frumoase, iar mie mi-a plăcut atitudinea, doar asta e cel mai important în realizarea unui clip”, menționează Valy Boghean. La rândul său, tânărul regizor Ian Onică spune că și-a propus să exprime starea interioară a protagonistului, frământările și durerea celui care iubește fără răspuns.
Videoclipul la „Boschetarul” e lipsit de imagini glamuroase, mizând pe acțiune, pe sinceritate, pe contrastul dintre aspirațiile spre o dragoste ideală și realitățile dure ce pot distruge un sentiment curat.
„Boschetarul” a ajuns la inimile a zeci de mii de ascultători și spectatori, piesa fiind fredonată de cei ce apreciază creația lui Valy Boghean.

Concertul anului Cea de-a 340-a aniversare a lui Dimitrie Cantemir a fost marcată la Chișinău printr-un concert omagial, organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, Compania publică „Teleradio-Moldova” și Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”.   Programul concertului a inclus zece Perșevuri de Dimitrie Cantemir, aranjamentele pentru orchestră fiind semnate de Oleg Palymschi, Zlata Tkaci, Ghenadie Ciobanu, Gheorghe Mustea, Anastasia Lazarencu, Vladimir Beleaev. Au mai fost interpretate cinci cântece populare românești din secolele XVII–XVIII. Acestea au fost preluate din colecția „Cinci veacuri din istoria cântecului popular românesc (1540–1995)” de Harry Brauner și Alexandru Mica. În cadrul concertului au mai răsunat un memorial muzical intitulat „Cântări orientale” de Ghenadie Ciobanu, dedicat lui Dimitrie Cantemir și un „Dans oriental” de Gheorghe Mustea. „Dimitrie Cantemir a avut un talent muzical splendid, el a cântat la mai multe instrumente, precum tambura, ney, probabil și la clavecin, a compus și o serie de lucrări originale bazate pe moduri muzicale turcești, însă având o individualitate pronunțată, o poetică și un rafinament aparte. Dimitrie Cantemir a inventat o notație a sa pentru lucrările muzicale”, menționează Ghenadie Ciobanu, amintind că piesele lui Cantemir au fost publicate la Chișinău în anexele la o culegere de studii de Victor Ghilaș.

Concertul anului
Cea de-a 340-a aniversare a lui Dimitrie Cantemir a fost marcată la Chișinău printr-un concert omagial, organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, Compania publică „Teleradio-Moldova” și Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”.
Programul concertului a inclus zece Perșevuri de Dimitrie Cantemir, aranjamentele pentru orchestră fiind semnate de Oleg Palymschi, Zlata Tkaci, Ghenadie Ciobanu, Gheorghe Mustea, Anastasia Lazarencu, Vladimir Beleaev. Au mai fost interpretate cinci cântece populare românești din secolele XVII–XVIII. Acestea au fost preluate din colecția „Cinci veacuri din istoria cântecului popular românesc (1540–1995)” de Harry Brauner și Alexandru Mica. În cadrul concertului au mai răsunat un memorial muzical intitulat „Cântări orientale” de Ghenadie Ciobanu, dedicat lui Dimitrie Cantemir și un „Dans oriental” de Gheorghe Mustea.
„Dimitrie Cantemir a avut un talent muzical splendid, el a cântat la mai multe instrumente, precum tambura, ney, probabil și la clavecin, a compus și o serie de lucrări originale bazate pe moduri muzicale turcești, însă având o individualitate pronunțată, o poetică și un rafinament aparte. Dimitrie Cantemir a inventat o notație a sa pentru lucrările muzicale”, menționează Ghenadie Ciobanu, amintind că piesele lui Cantemir au fost publicate la Chișinău în anexele la o culegere de studii de Victor Ghilaș.

Expoziția anului – „Calcugravură” de Lică Sainciuc Artistul plastic, arhitectul, istoricul de artă Lică Sainciuc a oferit publicului anul acesta o expoziție inedită cu denumirea „Calcugravură”, găzduită de Muzeul Național de Artă al Moldovei. Cuvântul „Calcugravură” este unul inventat și provine de la „calculator” și „gravură”.  Expoziția personală a lui Lică Sainciuc a fost inaugurată în preajma zilei de naștere a tatălui său, cunoscutul și îndrăgitul pictor Glebus Sainciuc, care ne lipsește atât de mult. Ca semn al continuității căutărilor și realizărilor artistice ale dinastiei Sainciuc–Valentina Rusu-Ciobanu, expoziția lui Lică Sainciuc a reunit lucrări ce uimesc prin compoziția originală, sofisticată și prin viziuni fantasmagorice, am spune chiar cosmogonice. Aceste lucrări sunt o sinteză a ştiinţelor exacte cu poezia, cu înțelepciunea marilor filosofi. „E o tehnică foarte complicată. Fiecare element are ideea lui, ca muzica polifonică”, subliniază graficianul. Potrivit criticului de artă Tudor Braga, în expoziția personală a lui Lică Sainciuc s-a reflectat o tendinţă a autorului „de a-şi realiza demersul artistic în termeni sincronizaţi cu civilizaţia modernă informatizată”.  Amintim că Lică Sainciuc e coautor, împreună cu Grigore Vieru, al celei mai populare și valoroase cărți pentru copii, cunoscutul abecedar „Albinuţa”. Lică Sainciuc a semnat și numeroase cărți despre istoria și arhitectura orașului Chișinău.

Expoziția anului – „Calcugravură” de Lică Sainciuc
Artistul plastic, arhitectul, istoricul de artă Lică Sainciuc a oferit publicului anul acesta o expoziție inedită cu denumirea „Calcugravură”, găzduită de Muzeul Național de Artă al Moldovei. Cuvântul „Calcugravură” este unul inventat și provine de la „calculator” și „gravură”.
Expoziția personală a lui Lică Sainciuc a fost inaugurată în preajma zilei de naștere a tatălui său, cunoscutul și îndrăgitul pictor Glebus Sainciuc, care ne lipsește atât de mult.
Ca semn al continuității căutărilor și realizărilor artistice ale dinastiei Sainciuc–Valentina Rusu-Ciobanu, expoziția lui Lică Sainciuc a reunit lucrări ce uimesc prin compoziția originală, sofisticată și prin viziuni fantasmagorice, am spune chiar cosmogonice. Aceste lucrări sunt o sinteză a ştiinţelor exacte cu poezia, cu înțelepciunea marilor filosofi. „E o tehnică foarte complicată. Fiecare element are ideea lui, ca muzica polifonică”, subliniază graficianul.
Potrivit criticului de artă Tudor Braga, în expoziția personală a lui Lică Sainciuc s-a reflectat o tendinţă a autorului „de a-şi realiza demersul artistic în termeni sincronizaţi cu civilizaţia modernă informatizată”.
Amintim că Lică Sainciuc e coautor, împreună cu Grigore Vieru, al celei mai populare și valoroase cărți pentru copii, cunoscutul abecedar „Albinuţa”. Lică Sainciuc a semnat și numeroase cărți despre istoria și arhitectura orașului Chișinău.

Cel mai bun roman al anului La ediția din 2013 a Târgului de Carte Bookfest, cel mai bine vândut roman editat de Cartea Românească a fost declarat „Kinderland” de Liliana Corobca. Romanul e şi unul dintre cele mai citite şi comentate de importanţi critici literari. Astfel, cunoscutul critic Daniel Cristea-Enache a publicat în revista „Observator cultural” o cronică entuziastă din care cităm: „Kinderland” este al treilea roman semnat de Liliana Corobca și cel care o impune pe autoare în prima linie valorică a prozei de azi. El e totodată un semn: că romanul autohton s-a schimbat și se schimbă sensibil, pentru a putea integra o dinamică socială și o accelerație existențială de multe ori dramatice (…) Explorând condiţia unor personaje obligate la maturizare accelerată, Liliana Corobca depăşeşte, în „Kinderland”, nivelul observaţiei sociale, realist-prezentiste, pentru a adânci o dramă intens-personală şi general umană”. Liliana Corobca, născută în 1975, în satul Săseni, Călăraşi, a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova, secţia română-latină. Este doctor în filologie (conducător ştiinţific: prof. Nicolae Manolescu) la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Personajul în romanul românesc interbelic”. A debutat cu romanul „Negrissimo”, Editura Arc, Chişinău, 2003 (Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei „România literară”, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). A editat „Poezia românească din exil” (antologie, prefaţă şi note, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2006), Dicţionarul General al Literaturii Române (coautor, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004-2008).

Cel mai bun roman al anului
La ediția din 2013 a Târgului de Carte Bookfest, cel mai bine vândut roman editat de Cartea Românească a fost declarat „Kinderland” de Liliana Corobca. Romanul e şi unul dintre cele mai citite şi comentate de importanţi critici literari. Astfel, cunoscutul critic Daniel Cristea-Enache a publicat în revista „Observator cultural” o cronică entuziastă din care cităm: „Kinderland” este al treilea roman semnat de Liliana Corobca și cel care o impune pe autoare în prima linie valorică a prozei de azi. El e totodată un semn: că romanul autohton s-a schimbat și se schimbă sensibil, pentru a putea integra o dinamică socială și o accelerație existențială de multe ori dramatice (…) Explorând condiţia unor personaje obligate la maturizare accelerată, Liliana Corobca depăşeşte, în „Kinderland”, nivelul observaţiei sociale, realist-prezentiste, pentru a adânci o dramă intens-personală şi general umană”.
Liliana Corobca, născută în 1975, în satul Săseni, Călăraşi, a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova, secţia română-latină. Este doctor în filologie (conducător ştiinţific: prof. Nicolae Manolescu) la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Personajul în romanul românesc interbelic”. A debutat cu romanul „Negrissimo”, Editura Arc, Chişinău, 2003 (Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei „România literară”, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). A editat „Poezia românească din exil” (antologie, prefaţă şi note, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2006), Dicţionarul General al Literaturii Române (coautor, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004-2008).

Cea mai bună carte de poezie a anului „Carte de despărţire” de Savatie Baştovoi, apărută la Editura Cathisma, e un model de înnoire a poeziei prin revenire la tradiţie. Acest volum vine după o absenţă de 16 ani a autorului din sfera poetică.  „Ființă complexă, introvertită, și deopotrivă foarte sociabilă și viu prezentă printre mireni, părintele Savatie este acel gen de trăitor întru Hristos de care contemporaneitatea confuză în care ne scăldăm are stringentă nevoie, îl caută. Pentru a funcţiona ca bornă și „foiță de turnesol”. Limbajul său frust, accesibil, frugal, cald şi iubitor este plin de miez, sens și autentică pulsație duhovnicească”, se menţionează într-o cronică de pe www.manastiri-basarabene.com. „Carte de despărţire” e scrisă din suflet, pentru suflet. Poemele autorului au limpezime, profunzime, putere tămăduitoare. Iată câteva rânduri din poezia „Cerbul de foc”: „În viaţă n-am făcut nimic de seamă,/ Am fost un călător, nimic mai mult./ Am vrut să fiu cu îngerii de-o seamă,/ Dar m-am rănit de-un bulgăre de lut./ Trec printre oameni ca printre copaci/ Timid ca o jivină oarecare/ Şi mă ascund de vânători dibaci/ În dosul răsăritului de soare”.

Cea mai bună carte de poezie a anului
„Carte de despărţire” de Savatie Baştovoi, apărută la Editura Cathisma, e un model de înnoire a poeziei prin revenire la tradiţie. Acest volum vine după o absenţă de 16 ani a autorului din sfera poetică.
„Ființă complexă, introvertită, și deopotrivă foarte sociabilă și viu prezentă printre mireni, părintele Savatie este acel gen de trăitor întru Hristos de care contemporaneitatea confuză în care ne scăldăm are stringentă nevoie, îl caută. Pentru a funcţiona ca bornă și „foiță de turnesol”. Limbajul său frust, accesibil, frugal, cald şi iubitor este plin de miez, sens și autentică pulsație duhovnicească”, se menţionează într-o cronică de pe www.manastiri-basarabene.com.
„Carte de despărţire” e scrisă din suflet, pentru suflet. Poemele autorului au limpezime, profunzime, putere tămăduitoare. Iată câteva rânduri din poezia „Cerbul de foc”: „În viaţă n-am făcut nimic de seamă,/ Am fost un călător, nimic mai mult./ Am vrut să fiu cu îngerii de-o seamă,/ Dar m-am rănit de-un bulgăre de lut./ Trec printre oameni ca printre copaci/ Timid ca o jivină oarecare/ Şi mă ascund de vânători dibaci/ În dosul răsăritului de soare”.

Debutul anului – „3 ml de Konfidor” de Ion Buzu Volumul de poezie „3 ml de Konfidor” al lui Ion Buzu, editat la Casa de Pariuri Literare din România, este considerat unul dintre cele mai remarcabile debuturi din literatura română de azi. Texte din acest volum circulă pe internet, fiind dintre cele mai apreciate, mai votate de cititori. Au apărut numeroase cronici la carte în reviste precum „Cultura”, „Mozaicul”, „Egophobia”, „Observator cultural”. Criticul Garbriela Gheorghişor notează în recenzia sa publicată în „România literară”: „Ion Buzu vrea să evadeze din toate lumile sale, exterioare şi interioare, şi chiar din Lume. El nu mitizează cu subtilitate, ci se „bovarizează” cu luciditate. Nimic nu este confortabil sau plăcut în existenţa pe care o „narativizează” în poezie (…) Poezia cotidianului uzează de paralelisme simbolice, minimalismul tentează deschideri metafizice”. Într-un interviu pentru JURNAL de Chişinău Ion Buzu a mărturisit: „Poezia mă ajută să respir mai relaxat în absurditate, îmi dă volumul lumii la minim. Cât despre capcane, de cele mai multe ori îmi dau seama de ele doar când sunt prins, dar asta cred că-i doar în mintea mea”. Ion Buzu a obţinut Premiul Tineretului acordat de Primăria Municipiului Chişinău şi este în topul preferinţelor literare ale publicului amator de poezie.

Debutul anului – „3 ml de Konfidor” de Ion Buzu
Volumul de poezie „3 ml de Konfidor” al lui Ion Buzu, editat la Casa de Pariuri Literare din România, este considerat unul dintre cele mai remarcabile debuturi din literatura română de azi. Texte din acest volum circulă pe internet, fiind dintre cele mai apreciate, mai votate de cititori. Au apărut numeroase cronici la carte în reviste precum „Cultura”, „Mozaicul”, „Egophobia”, „Observator cultural”. Criticul Garbriela Gheorghişor notează în recenzia sa publicată în „România literară”: „Ion Buzu vrea să evadeze din toate lumile sale, exterioare şi interioare, şi chiar din Lume. El nu mitizează cu subtilitate, ci se „bovarizează” cu luciditate. Nimic nu este confortabil sau plăcut în existenţa pe care o „narativizează” în poezie (…) Poezia cotidianului uzează de paralelisme simbolice, minimalismul tentează deschideri metafizice”.
Într-un interviu pentru JURNAL de Chişinău Ion Buzu a mărturisit: „Poezia mă ajută să respir mai relaxat în absurditate, îmi dă volumul lumii la minim. Cât despre capcane, de cele mai multe ori îmi dau seama de ele doar când sunt prins, dar asta cred că-i doar în mintea mea”.
Ion Buzu a obţinut Premiul Tineretului acordat de Primăria Municipiului Chişinău şi este în topul preferinţelor literare ale publicului amator de poezie.

Eveniementul editorial al anului – Integrala Bogdan Petriceicu Hasdeu Apariţia integralei Bogdan Petriceicu Hasdeu este un proiect naţional de amploare. Anul acesta au fost editate două volume “Cuvente den bătrăni”, astfel ediţia Bodgan Petriceicu Hasdeu a fost definitivată. Cele 16 volume ale integralei au apărut la Editura “Ştiinţa” din Chişinău, în colecţia “Moştenire” ce include opere fundamentale ale clasicilor români.  Integrala Hasdeu conţine lucrări de istorie, filologie, literatură, publicistică, folcloristică, etimologie ale marelui scriitor şi savant. Coordonatori ai ediţiei sunt Ionel Oprişan şi Stancu Ilin, hasdeologi români de prestigiu, au colaborat de asemenea regretatul academician George Mihăilă şi academicianul Grigore Brâncuş. Lector al unor ediţii este Mihai Papuc, şef de redacţie al Editurii “Ştiinţa”. Realizarea proiectului de editare a operei lui Bogdan Petriceicu Hasdeu a durat 20 de ani. Editura “Ştiinţa” a iniţiat colecţia “Moştenire” la începutul anilor 90. Până în prezent în colecţie au apărut peste 30 de volume semnate de Ioan Neculce, Dimitrie Ralet, Iacob Negruzzi, Constantin Stamati, Alexandru Vlahuţă, Ioan Slavici, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Barbu Delavrancea, Vasile Bogrea, Octavian Goga, Alexei Mateevici, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Petre V. Ştefănucă etc.

Eveniementul editorial al anului – Integrala Bogdan Petriceicu Hasdeu
Apariţia integralei Bogdan Petriceicu Hasdeu este un proiect naţional de amploare. Anul acesta au fost editate două volume “Cuvente den bătrăni”, astfel ediţia Bodgan Petriceicu Hasdeu a fost definitivată. Cele 16 volume ale integralei au apărut la Editura “Ştiinţa” din Chişinău, în colecţia “Moştenire” ce include opere fundamentale ale clasicilor români.
Integrala Hasdeu conţine lucrări de istorie, filologie, literatură, publicistică, folcloristică, etimologie ale marelui scriitor şi savant. Coordonatori ai ediţiei sunt Ionel Oprişan şi Stancu Ilin, hasdeologi români de prestigiu, au colaborat de asemenea regretatul academician George Mihăilă şi academicianul Grigore Brâncuş. Lector al unor ediţii este Mihai Papuc, şef de redacţie al Editurii “Ştiinţa”. Realizarea proiectului de editare a operei lui Bogdan Petriceicu Hasdeu a durat 20 de ani.
Editura “Ştiinţa” a iniţiat colecţia “Moştenire” la începutul anilor 90. Până în prezent în colecţie au apărut peste 30 de volume semnate de Ioan Neculce, Dimitrie Ralet, Iacob Negruzzi, Constantin Stamati, Alexandru Vlahuţă, Ioan Slavici, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Barbu Delavrancea, Vasile Bogrea, Octavian Goga, Alexei Mateevici, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Petre V. Ştefănucă etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit

Irina Nechit

Ultimele articole de Irina Nechit (vezi toate)