TOP 2009 Jurnal

Cea mai tânără pictoriţă

Născută în 1995 la Bălţi, Valeria Duca a reuşit în anul curent să inaugureze o amplă expoziţie personală la Chişinău, intitulată „Adevărul din gura copiilor”. Cu această ocazie, a fost editat un impresionant album de pictură cu lucrări semnate de ea. Este elevă la Liceul de Inventică şi Creativitate „Prometeu” şi sportivă de performanţă la taekwondo, dublă campioană naţională şi multiplă campioană internaţională.

Este laureată a concursului municipal de pictură a elevilor (ediţiile 2007, 2008, 2009). A participat la expoziţii de grup la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” din Chişinău („Creaţia plastică a copiilor”, „Autumnala”, „Portretul în arta plastică”). Lucrările Valeriei au ajuns deja în colecţii private din Republica Moldova, Lituania, România, Statele Unite ale Americii.

Omul de Cultură Total

Constantin Cheianu s-a aflat în prim-planul vieţii noastre culturale pe tot parcursul anului 2009. Piesa „Volodea, Volodea” i-a fost montată sub titlul „Made in Moldova” la Teatrul „Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chişinău şi sub titlul „Made in Est” la Teatrul Naţional din Iaşi. O altă piesă remarcabilă, „În container”, a văzut luminile rampei la prestigiosul Teatru „Odeon” din Bucureşti.

Tot în anul curent lui Constantin Cheianu i-a apărut un roman de succes, „Sex & Perestroika”, lansat la Chişinău şi la Bucureşti. Editura „Cartier” a promis că, după epuizarea tirajului, îi va mai scoate o ediţie anul viitor.
De asemenea, Constantin Cheianu rămâne unul dintre editorialiştii cei mai citiţi din presa basarabeană şi a reuşit să scoată, cu ocazia Zilei Actorului (27 decembrie), revista „Teatru”, al cărei director a fost ales prin concurs de UNITEM. Constantin Cheianu a fost şi unul dintre iniţiatorii primului Congres al Oamenilor de Cultură din R. Moldova şi mai are diverse preocupări, toate aceste merite ale sale permiţându-ne să-l numim Omul de Cultură Total al anului 2009.

Compozitorul anului

2009 a fost un an jubiliar pentru Marian Stârcea. La 7 aprilie, a împlinit vârsta de 50 de ani, dar nu şi-a serbat atunci jubileul. Serata sa de creaţie a fost amânată din cauza protestelor din acea zi istorică. Jubileul compozitorului a fost marcat la Filarmonica Naţională pe 18 decembrie, în cadrul concertului fiind interpretate piesele sale şi lucrările de referinţă ale tatălui său, renumitul compozitor Alexei Stârcea. Pentru Marian, anul curent a fost unul deosebit de productiv – a creat peste 40 de piese şi lucrări de muzică academică, precum şi muzică de teatru.
Marian Stârcea s-a născut la Chişinău în 1959. În perioada 1977–1982 a studiat la Institutul de Stat al Artelor (pian), iar în 1988 a absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” (compoziţie). A urmat studii postuniversitare la Conservatorul de Stat „P. I. Ceaikovski” din Moscova.
Marian Stârcea desfăşoară o amplă activitate artistică şi administrativă: din 1988 este conferenţiar universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, în prezent e director artistic la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”.

Marian Stârcea este autorul unui număr impunător de creaţii simfonice şi de cameră. Lui îi aparţine muzica a 30 de spectacole, montate de teatrele din R. Moldova, România, Japonia. A realizat numeroase imprimări audio şi zece compact discuri cu muzică uşoară, colaborând cu interpreţi cunoscuţi din Moldova şi România. Are în palmares numeroase premii de prestigiu, muzica sa a fost interpretată în România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Suedia, Franţa, Mongolia, Turcia, Israel, Japonia, Malta.

„Luni, la opt!” – un proiect cultural inedit

În primăvara lui 2009, Mihai Fusu a inaugurat un nou teatru în inima Chişinăului, în Clubul 513 de la subsolul teatrului „Luceafărul”. Atunci regizorul mărturisea: „Dorim ca acest proiect să fie unul de perspectivă, care să dureze tot anul 2009”. Patronii localului de pe strada Veronica Micle au sprijinit proiectul, regizorul Mihai Fusu găsind susţinere şi din partea oamenilor de teatru, în special a celor tineri. Noul teatru, având denumirea „Luni, la opt!”, şi-a constituit deja un repertoriu, iar mica sală a acestuia e mereu plină. Aici a avut loc premiera unui spectacol inspirat din versurile poeţilor transnistreni interbelici şi s-au montat piese de Neil LaBute, Ivan Vârâpaev, Rodrigo Garcia, Nicoleta Esinencu. Artiştii ce se reunesc la teatrul „Luni, la opt!” sunt animaţi de ideea creării unui teatru independent, de alternativă. „Fie timpurile grele, fie timpurile uşoare, artistul întotdeauna trebuie să fie un om cu entuziasm, el nu trebuie să se mulţumească cu un rolişor micuţ într-un teatru sau să accepte o situaţie şi mai tristă. Când nu are niciun rol pe parcursul unei stagiuni, el trebuie să aibă curajul să încerce şi altceva”, consideră Mihai Fusu, iniţiatorul primului proiect de teatru underground la Chişinău.

Penelul de aur

Cunoscutul pictor Mihai Ţăruş a obţinut în 2009 medalia de aur la Salonul Internaţional de Artă din Cannes, Franţa. Înalta distincţie i-a fost oferită pentru originalitate în creaţie. Amintim că în 2001 Mihai Ţăruş a făcut un stagiu la Cite Internationale des Arts din Paris, Franţa.
Pictorul s-a născut la 10 decembrie 1948, la Sineşti, raionul Ungheni. S-a format ca artist, în perioada 1961–1964, la Şcoala de Arte Plastice „A. Şciusev” din Chişinău şi, ulterior, la Academia de Arte Plastice din Sankt Petersburg.
Prima expoziţie personală şi-a vernisat-o la Casa Savanţilor din oraşul de pe Neva. Între 1996 şi 1997, Mihai Ţăruş a organizat expoziţii personale ample la Chişinău şi Bucureşti. A expus împreună cu distinşi pictori ruşi la celebra Galerie „Tretiakov” în memoria lui Malevici. Şi-a prezentat lucrările – în cadrul Grupului de pictori Sterligov din Rusia – la New York şi, de asemenea, în galeriile din Finlanda, Belgia, Italia şi Franţa. Critica de artă îl califică drept un plastician nonconformist. Criticul de artă Cornel Radu Constantinescu, spre exemplu, consideră că Mihai Ţăruş adânceşte „spiritul avangardei ruse, atât de fertilă pe plan european. Limbajul său plastic însumează nenumărate câştiguri ale artei moderne şi contemporane, acurateţea şi expresivitatea formală ne relevă un perfecţionist”.

The following two tabs change content below.