Tolea Băţ de la Pituşca

Viaţa lui Beţa, după mărturisirile autorităţilor criminale

„Beţa”, „Bes”, „Intelighent”, „Kotovski” – toate aceste porecle i-au fost date unui singur om, Tolea Băţ de la Pituşca. În ultima vreme, i-au fost dedicate mai multe producţii cinematografice, realizate în baza documentelor din instituţiile penitenciare, noi însă îl vom prezenta din punctul de vedere al celor care i-au fost aproape, criminalii. Elaborarea acestui text a fost posibilă datorită lui Michael Babele, autorul unei cărţi despre Tolea, „Hoţul”.

Ilie Gulca

Anatol Beţ s-a născut în 1952 la Pituşca, raionul Călăraşi, fostul judeţ Ungheni, într-o familie de ţărani, stabilită mai târziu la Chişinău, în mahalaua hotelului cu acelaşi nume. Părinţii s-au angajat la o uzină din capitală. Tolea, după absolvirea şcolii medii, a intrat la Facultatea de Drept a Universităţii din Chişinău. N-a reuşit să o termine. În anul patru, în timpul unui recital al Svetlanei Bodiul, fiica primului secretar al CC al PCM, Ivan Bodiul, la Sala cu Orgă, la care a mers împreună cu grupa sa, a reuşit să-i şterpelească acesteia un colier estimat la circa 60.000 de ruble.

A făcut-o în timpul în care i-a înmânat un buchet de flori. A fost primul furt pentru care a făcut puşcărie. Nu se ştie de ce a ales să fie hoţ, probabil din sărăcie. Trebuie să menţionăm că în afară de inteligenţa cu care era dotat, fapt pentru care ortacii săi l-au numit „intelighentul”, avea trăsături ideale pentru a fi hoţ – era înalt şi suplu –, la care se adăugau curajul şi tupeul.

A fost un elev şi un student bun, de altfel, ca şi soră-sa, care a absolvit Facultatea de Arhitectură a Institutului de Construcţii din Sankt Petersburg.

De la hoţ de oberliht la hoţ de diamante

Tolea a devenit hoţ de o mare măiestrie, hoţ de oberliht (în limbajul interlop, fortocinik), meserie apreciată în lumea criminală. Pentru iscusinţa sa de a organiza furturile, a ajuns în atenţia „mafiei briliantelor”, grupare criminală care asocia persoane din anturajul nomenclaturii, în special al Galinei Brejneva, fiica lui Leonid Brejnev, Svetlana Şciolokova, soţia ministrului Afacerilor Interne al URSS, Nikolai Şciolokov, şi soţia lui Semion Ţvigun, prim-adjunct al preşedintelui KGB-ului, actriţa Zoia Fiodorova ş.a.

Tolea executa comenzile acestei grupări criminale, avea mai mulţi „asistenţi”, printre care şi Boris Bureaţă, un cântăreţ de operă, amantul Galinei Brejneva. Doamnele mergeau pe la diferite recepţii şi observau ce bijuterii poartă invitaţii, de obicei, oameni celebri ai epocii, după care îi comunicau comanda lui Beţ.

Clientul Galinei Brejneva

Astfel, s-a întâmplat şi în cazul celebrei artiste de circ Irina Bugrimova. Înainte de a deveni victima lui Beţ, aceasta a participat la o recepţie dedicată circului sovietic la care a fost prezentă şi Galina Brejneva. Blocul în care locuia artista era păzit de miliţieni şi kaghebişti în rezervă, minimum colonei. În ziua în care a fost comis jaful, în vizită la artistă au venit trei bărbaţi (era în ajunul anului nou), cu un brad, şampanie, ca să o felicite pe artistă. „Tolea intra şi ieşea întotdeauna singur şi cu mâinile goale. Intra, lua numai ceea ce i se comanda, nimic mai mult. Datorită acestui fapt, victimele observau relativ târziu că le lipsesc bijuteriile. Asta era condiţia sa”, menţionează Michael Babele.

Jaful care i-a adus faima

A urmat jaful fondului de diamante al Kremlinului, furt care i-a adus faima şi respectul autorităţilor criminale. Despre spargerea fondului de diamante al Kremlinului nu se menţionează nicăieri! De aici a sustras „căciula lui Monomah”, după ce a pus mâna pe ea, a constatat că e o făcătură din sticlă! „Nu se ştie cum a comis acest furt, a luat taina cu el în mormânt”, spune Babele.

Ultimul furt şi cel mai cunoscut al lui Tolea a fost cel din apartamentul scriitorului sovietic Aleksei Tolstoi. Acesta, favoritul lui Stalin, era responsabil de averile celor deportaţi în Siberia, oameni care făcuseră odinioară parte din nobilimea ţaristă.

Jefuieşte bijuteriile „contelui roşu”

Casa lui Tolstoi, actualmente muzeu, este amplasată într-o regiune foarte securizată a Moscovei, pentru Tolea însă, nimic ieşit din comun. A fost aplicată aceeaşi strategie. Au participat mai mulţi la jaf – doi hoţi, care au furat tot ce le-a căzut sub mână, şi „eroul nostru, Tolea”, care a intrat singur şi a furat ce i s-a cerut – „Crinul Regal”, o bijuterie reprezentativă a regilor Franţei, şi… un inel cu rubin natural, cel mai mare din lume, care i-ar fi aparţinut lui Ioan cel Groaznic.

Amantul soţiei lui Ţvigun

Deşi toată miliţia era în alertă, „Intelighentul” s-a întors la Odesa şi îşi căuta de treburile sale. „Tolea nu s-a ascuns niciodată, întotdeauna s-a plimbat liber pe străzile Odesei sau ale Chişinăului. Curajul său se explică prin faptul că era amantul soţiei prim-adjunctului preşedintelui KGB-ului, „mamocika”, şi apropiatul soţiei lui Nikolai Şciolokov, ministrul de Interne al URSS, pentru el, „tanti Svetlana”, care îi comunicau toate acţiunile structurilor de forţă”, relatează Babele.

Unele bijuterii le-a transmis spre păstrare unui cumpărător de briliante şi, potrivit aceleiaşi surse, iubitul cunoscutei interprete Larisa Dolina, Monea Şleah. După o noapte de amor cu Tolea, acesta ar fi salvat-o pe Larisa din mâinile lui Şleah,  după care ultimul ar fi lăsat-o să-şi continue cariera pe scenă.

Ulterior, Şleah va fi găsit în casa sa mort, chipurile s-ar fi sinucis. Miliţia a aflat mai târziu că Şleah fusese vizitat de o doamnă „înaltă şi simpatică”. „Tolea avea treizeci de ani şi încă nu se rădea, avea o faţă fină, de aceea se deghiza deseori în femeie. Nimeni nu putea să-l recunoască, nici chiar prietenii”, spune Babele.

A fost reţinut prosteşte la Moscova, pe 9 mai 1979, pentru că un cunoscut de-al său, moldovean, scuipa coji de seminţe într-un parc. N-a fost recunoscut de miliţieni, mai să scape, până în momentul în care a intrat un ofiţer de anchetă. A fost încarcerat. Pentru a recupera bijuteriile lui Tolstoi, estimate la 800.000 de ruble, Beţa le-a propus miliţienilor să meargă la Bacu. Acolo Tolea închiriase din timp, pentru un an, două apartamente care erau legate printr-o trecere ascunsă, prin WC. Însoţit de mai mulţi miliţieni, s-a deplasat în capitala Azerbaidjanului. Ajunşi la destinaţie, „Intelighentul” le-a arătat miliţienilor unde, chipurile, sunt ascunse bijuteriile, într-un colţ de cameră, sub parchet, iar el şi-a cerut voie la WC, şi… a dispărut.

A rămas la Bacu pentru a căuta cumpărător pentru inelul cu rubin. A convenit să se întâlnească cu liderul mafiei azere, Gari Aliev, nepotul preşedintelui KGB-ului RSS Azerbaidjan, în centrul Bacu-ului, acesta însă a refuzat să-i dea banii. „Poşiol na…, moldovan!”, pentru această vorbă Gari a primit un glonte în frunte, chiar în centrul Bacu-ului! Tolea purta permanent asupra sa două pistoale „Makarov” cu amortizatoare, într-un toc pentru vioară.

Terorizează mafia georgiană

După ce l-a omorât pe Aliev, s-a stabilit în Georgia unde aplica sentinţele autorităţilor criminale. „Înlătura trădătorii (krîsî). De cele mai dese ori, mergea la victimă acasă şi îi spunea că cineva l-a plătit să-l omoare, dar, dacă va primi mai mulţi bani, l-ar putea asasina pe cel care a comandat crima. „Îi era totuna pe cine omora, avea nevoie de bani ca să plece în Turcia. După ce lua banii, îi omora pe ambii.”

A fost ucis pe 6 mai 1982. Avea o „Volgă”, în care exista o trecere directă din salon în portbagaj, cu şofer personal. Anume acest şofer l-a trădat. În timp ce se îndrepta spre oraşul Zugdidi, unde ascunsese inelul, în munţi, într-o trecătoare, cei de la „Alfa” i-au organizat o ambuscadă.

Miliţienii au tras direct în portbagaj, când au deschis portbagajul, Tolea mai era viu, a încercat să ridice pistoalele, dar s-a ales cu un glonte în cap. La morgă, din cadavrul său au fost scoase 21 de gloanţe de automat. A fost adus şi înmormântat la Cimitirul de pe str. Doina din Chişinău, sectorul 10. „Familia” i-a ridicat recent un monument.

„Autoritatea criminală Zelionîi (Valeriu Rotari) şi o actuală autoritate criminală din RM, în trecut protejaţii lui Tolea Beţ, au probat inelul cu rubin, care i-ar fi aparţinut lui Ioan cel Groaznic, în cafeneaua „Focuşor” din centrul Chişinăului, sub masă” – scriitorul Michael Babele.

Ce făcea cu banii

Se zice că împărţea banii, în plină zi, pe străzile Chişinăului, oamenilor săraci. Pe mulţi dintre aceştia i-a ajutat să-şi cumpere case.