„Toate proiectele finanţate din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională sunt de anvergură”

DSCN9804Interviu cu Valerian Bînzaru, şef al Direcţiei Generale Dezvoltare Regională a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Anul 2013 s-a dovedit a fi unul de succes în implementarea proiectelor de dezvoltare regională. Despre măsurile care au fost întreprinse pentru soluţionarea problemelor apărute în procesul de implementare a proiectelor, dar şi despre procesul de extindere a politicii de dezvoltare regională, ne povesteşte Valerian Bînzaru, şef al Direcţiei Generale Dezvoltare Regională a MDRC.

– Câte proiecte de impact regional aţi reuşit să implementaţi în 2013 şi care este planul de acţiuni pentru 2014?

În 2013, am continuat implementarea a 11 proiecte iniţiate în anul 2012 şi am început implementarea altor 10 proiecte noi. Trecând în revistă proiectele de anvergură pentru fiecare regiune de dezvoltare, menţionăm că în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord, de exemplu, a fost definitivat un proiect de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare a oraşului Otaci, servicii de care vor beneficia circa 8400 de persoane. Rămâne ca, în continuare, autorităţile publice locale să depună efort pentru a aduce apa în casele consumatorilor. În Regiunea de Dezvoltare Centru, a fost finalizată cu succes construcţia unui apeduct cu staţie de tratare a apei în satul Mănoileşti, raionul Ungheni, proiect care prevede în perspectivă asigurarea cu apă potabilă a 12 mii de locuitori din 12 localităţi. În Regiunea de Dezvoltare Sud, în anul 2013, a fost dat în exploatare Centrul de Tineret şi Sport din Căuşeni cu o suprafaţă de circa 4636 m2. Pentru anul 2014 în curs de implementare sunt 42 de proiecte, inclusiv 8 cu finanţare din sursele partenerilor de dezvoltare şi 34 cu finanţare din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională.

– Există nemulţumiri că una din regiunile de dezvoltare ar obţine mai multe finanţări decât celelalte?

Atât la selectarea proiectelor, cât şi la repartizarea resurselor financiare, este stabilit un set de indicatori aprobaţi de către Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale. Printre cei mai importanţi indicatori, în baza cărora sunt repartizate resursele financiare sunt: asigurarea implementării proiectelor deja iniţiate, alocarea prioritară a resurselor financiare pentru raioanele ce nu au beneficiat de proiecte de dezvoltare regională până în prezent, finanţarea proiectelor din cadrul tuturor celor trei priorităţi ale strategiilor de dezvoltare regională, numărul populaţiei raioanelor ş.a. Dacă pe parcursul îndeplinirii lucrărilor sunt depistate probleme la implementarea unor proiecte, atunci prin Decizia Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale se pot face unele modificări şi realocări financiare de la o regiune de dezvoltare spre alta.

– Finanţarea unui proiect care nu merge bine poate fi oprită?

Nu. În cazul în care au fost demarate lucrările şi sunt depistate abateri grave care ar putea compromite implementarea proiectelor, sunt stopate activităţile pentru a fi eliminate toate neconformităţile, după care este reluată finanţarea.

– Aveţi sesizări de la Curtea de Conturi privind utilizarea neconformă a banilor?

În avizele Curţii de Conturi a fost inclusă o serie de recomandări cu privire la modificarea unor acte normative, cum ar fi reglementarea procesului de predare a bunurilor obţinute în urma implementării proiectelor. În evaluarea activităţii noastre din 2012, Curtea de Conturi nu a avut obiecţii esenţiale, fiind dată o apreciere destul de bună folosirii resurselor financiare publice utilizate pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare regională.

– Cum împart între ele primăriile partenere bunurile obţinute în cadrul proiectului, dar şi cheltuielile pentru întreţinerea acestora în perioada de post-implementare?

Una din condiţiile prioritare este asigurarea unui impact major al proiectului, prin asigurarea unui parteneriat între mai multe localităţi. În acest context, formularul cererii de finanţare include un compartiment separat privind descrierea rolului aplicantului (liderul în cazul proiectului respectiv), precum şi al partenerilor din cadrul proiectului. Astfel, conform prevederilor Acordului de parteneriat, toate bunurile vizate în proiect sunt transmise aplicantului de bază, iar acesta le repartizează ulterior primăriilor partenere. Se face evaluarea costului bunurilor, se transformă în acţiuni, după care se instituie o societate pe acţiuni care, mai departe, este responsabilă de asigurarea unei bune gestionări a bunurilor. În prezent, suntem la etapa de definitivare a unui regulament cu privire la transmiterea bunurilor formate ca rezultat al implementării proiectelor finanţate din FNDR şi din alte surse, care urmează a fi înaintat Guvernului pentru aprobare.

– La ultimul apel de proiecte din 2012 au fost selectate 62 de proiecte de dezvoltare regională, bugetul total al acestora fiind de 1300 milioane de lei. Cât reuşeşte să acopere FNDR-ul din aceste costuri? Cum căutaţi alte surse de finanţare?

Conform estimărilor, Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională este de circa 665 de milioane de lei, adică 50% din bugetul total al proiectelor de dezvoltare regională. Pentru a identifica restul banilor, se lucrează foarte mult cu partenerii de dezvoltare. Astfel, cu ajutorul Guvernului Germaniei, vom implementa nouă proiecte, urmează să semnăm un acord de parteneriat cu Agenţia SUA pentru dezvoltare internaţională (USAID), prin care ei vor contribui cu 50% la construcţia staţiei de epurare a apelor reziduale din oraşul Teleneşti. Am adresat mai multe scrisori şi ministerelor sectoriale pentru a identifica posibilităţi de cofinanţare a unor proiecte. Ministerul Mediului a menţionat că ei au proceduri de selectare a proiectelor diferite de procedurile noastre. Cu toate acestea, a fost identificată o soluţie. De exemplu, pentru un proiect de aprovizionare cu apă şi canalizare, activităţile pot fi divizate în două părţi: noi putem să suportăm cheltuielile pentru construcţia apeductului, iar pentru partea de canalizare să aplice la Fondul Ecologic. O altă modalitate de cofinanţare este în sectorul drumuri, unde din sursele Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională va fi construit drumul din satul Vărzăreşti în „variantă albă”, iar ulterior, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor va realiza asfaltarea acestuia.

– În 2015, ministerul îşi propune să înfiinţeze alte trei regiuni de dezvoltare: Chişinău, Găgăuzia şi Transnistria. Cum decurge acest proces?

Trebuie să menţionăm că regiunile de dezvoltare au fost constituite odată cu aprobarea Legii nr. 438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională, unde în anexă sunt prezentate cele şase regiuni şi componenţa acestora. Astfel, conform prevederilor Strategiei Naţionale de Dezvoltare regională, aprobată prin hotărârea Guvernului, este prevăzut că implementarea politicii de dezvoltare regională va avea loc în două etape: în 2010-2012 eforturile Guvernului vor fi focusate în regiunile de dezvoltare Nord, Centru şi Sud, iar în perioada 2012-2019 aceste activităţi urmează a fi realizate şi în celelalte trei regiuni: mun. Chişinău, UTA Găgăuzia şi Transnistria. Prin Decizia CNCDR nr. 16/12 din 20.10.2012, s-a decis iniţierea realizării activităţilor în UTA Găgăuzia, pentru anul 2014, fiind alocat jumătate de milion de lei în scopul instituţionalizării acestei regiuni de dezvoltare. În a doua jumătate a anului 2014, ne-am propus să anunţăm un mic apel de proiecte pentru a selecta 2-3 proiecte de dezvoltare regională, iar în 2015 să iniţiem procedurile de implementare a acestora.

În ce priveşte regiunea transnistreană, e prematur să discutăm despre acest subiect. Noi lucrăm cu ei, am organizat diferite seminare, în cadrul cărora am înţeles că îşi doresc ca noi să ne extindem şi în raioanele din stânga Nistrului.

– De ce se tergiversează implementarea proiectului „Lacul Sărat” care a fost aprobat spre finanţare încă la primul apel de proiecte, în 2010?

În primul rând, am dat peste un operator economic iresponsabil care nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale. În al doilea rând, calitatea proiectului este proastă din punct de vedere tehnic, încât şi astăzi sunt întreprinse măsuri pentru a-l îmbunătăţi şi pentru a actualiza datele existente. Se fac studii de fezabilitate, trebuie soluţionată problema apelor minerale care ar urma să fie date în concesiune autorităţilor publice locale etc. Proiectul a fost acceptat la insistenţa unor membri ai Consiliului Regional pentru Dezvoltare, însă experienţa arată că proiectele care nu sunt bine elaborate din start creează impedimente şi realizarea acestora este compromisă de la bun început.

– Apropo, câte procese de judecată aveţi cu agenţii economici care nu şi-au onorat obligaţiile contractuale şi ce riscă cei care nu respectă termenele de executare a lucrărilor?

În prezent, ADR Centru se află în proces de judecată cu una din companiile care a achiziţionat containere de calitate proastă. ADR Sud, de asemenea, se află într-un proces de judecată, însă organele de drept au dat în urmărire operatorul economic dispărut între timp. Avem mulţi agenţi economici sancţionaţi pentru abateri de la termenele de realizare a proiectelor. Suma totală a penalizărilor se ridică la 1,5 milioane de lei.

– Unii implementatori se plâng că Legea cu privire la achiziţiile publice îi obligă să selecteze bunuri sau prestatori de servicii la cel mai mic preţ şi într-un final are de suferit calitatea, fie că se strică containerele, se demolează platformele, fie că se sparg ţevile etc. Ce ne puteţi spune la acest capitol?

Eu sunt unul din autorii Legii cu privire la achiziţiile publice şi confirm că aceasta corespunde tuturor standardelor. Fiecare ofertă trebuie studiată individual şi evaluată după mai multe criterii, iar operatorii economici, apreciaţi prin punctaj. Doar atunci putem vorbi de calitate. În acelaşi timp, preţul trebuie să fie rezonabil.

– Ce le-aţi transmite aplicanţilor la apelul de proiecte care va avea loc în 2015?

Apelul din 2015 va fi diferit de cele anterioare. Aplicanţii trebuie să se gândească bine ce proiect vor să realizeze, să pună accentul pe elaborarea documentelor tehnice şi a devizelor de cheltuieli. Autorităţile aplicante trebuie să decidă cum vor gestiona bunurile obţinute în perioada post- implementare. Aşteptăm proiecte bune, care nu necesită retuşări esenţiale şi pot fi implementate în perioade relativ scurte.

Interviu realizat de Svetlana Panţa

P

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău