„Toate busturile regelui Ferdinand I au fost ridicate în interbelic pe banii localnicilor”

rusanovschi

Interviu cu avocatul Iulian Rusanovschi

-Ştii cumva, dragă Iulian, câte monumente ale regelui Ferdinand I au existat în interbelic în Basarabia?

Pe teritoriul actualei R. Moldova au fost cinci busturi şi o statuie închinate regelui Ferdinand I, aceasta din urmă a fost instalată în faţa Casei Mitropoliei, actualmente Casa Guvernului. Trebuie să spun că Mircea Cosma, preşedintele Consiliului judeţean Prahova, intenţionează să restabilească acest monument. În timp ce în interbelic busturile au fost instalate la Nisporeni, Ialoveni, Ţepilova Mare, comuna Ocolina, fostul judeţ Soroca, Rezina şi Varniţa, r. Anenii Noi. Ţepilova Mare era între cele două războaie o localitate de 200 de familii. Şi, cu toate astea, săteanul Ilie Volcenco a reuşit să colecteze bani pentru a-i dedica un monument regelui. Toate busturile regelui Ferdinand I, conform materialelor de arhivă şi presei de epocă, au fost ridicate pe banii localnicilor. Nu am întâlnit cazuri în care să vină bani mai mulţi de la guvern sau vreun minister. În 1940, busturile, ca şi alte monumente naţionale, au fost demolate. Unicul bust care a fost restabilit în 1942 a fost cel de la Ialoveni. Am găsit liste de subscripţii în care oamenii donau câte 10, 50, 100 de lei în acest scop. În opinia mea, prin acest gest basarabenii voiau să demonstreze ataşamentul lor faţă de Ţara-mamă. În sudul Basarabiei, care se află acum în componenţa Ucrainei, la Şabo, o colonie de francezi, a existat de asemenea un bust al regelui Ferdinand I. În 1920, monarhul a vizitat această localitate şi chiar şi-a lăsat inscripţia cu o sabie pe unul dintre butoaie. Localnicii au fost cuceriţi de Maiestatea Sa şi, ca gest de apreciere, i-au înălţat un bust. Sculpturile de la Ialoveni şi Nisporeni au fost executate de sculptorul Alexandru Plămădeală, de aceea respectăm dimensiunile şi aspectul estetic ale originalului.

Bustul de la Ţepilova a avut opt piloni de piatră cu nişte lanţuri şi vrem să le refacem. Am găsit fotografia bustului la un sătean, este vorba de o imagine din 1938 semnată de Ilie Volcenco, persoana care s-a ocupat de colectarea de fonduri şi de ridicarea monumentului. Bustul regelui Ferdinand I din Ţepilova a fost ascuns în 1940 în podeaua casei de bunicul părintelui Vasile Ciobanu, deportat pentru această faptă în Siberia, de unde nu s-a mai întors.

– Cum a apărut ideea de a reinstala busturile regelui Ferdinand I?

Am făcut nişte cercetări în arhive la sugestia regretatului arhitect Eugen Bâzgu. Trebuie precizat că toţi paşii restabilirii acestor monumente au fost discutaţi cu Eugen Bâzgu. El mi-a dat mai multe sfaturi privind reinstalarea busturilor, să caut în arhive şi în presa epocii fotografiile acestor lucrări. Monumentul de la Ialoveni este restabilit prin schiţă chiar de către el, la Nisporeni, el a reuşit să se apuce de schiţă, însă nu încheiat-o din cauza decesului. A murit într-o zi de luni în care trebuia să ne vedem pentru a discuta despre schiţele de la Nisporeni şi Ţepilova. În pofida bolii de care suferea, era deosebit de activ.

– Ţi-ai propus să refaci spaţiul public din interbelic?

Restabilirea monumentelor este un obiectiv al meu pe care îmi propun să îl duc la bun sfârşit. Primul monument pentru care am iniţiat procedura de restabilire a fost al celor Trei Martiri din Parcul Catedralei. Miercuri, 11 mai, Guvernul a adoptat Hotărârea de restabilire a acestui monument. Sper ca lucrarea să fie dezvelită în toamnă. Acum urmează busturile regelui Ferdinand I şi monumentul Generalului Stan Poetaş din Soroca. În Basarabia nu au fost ridicate în timpul României Mari multe monumente. Au fost multe troiţe, monumente ale eroilor, un obelisc, o cruce, o troiţă etc. Dar busturi şi statui au fost puţine. Am avut statuia generalului Stan Poetaş la Soroca, pe care aş vrea să o restabilesc, bustul lui I.G. Duca la Tighina, care nu poate fi pentru moment restabilit, la Leova şi la Bălţi. S-au păstrat monumentele Vasile Lupu şi Ştefan cel Mare şi Sfânt. Multe monumente, după cum menţiona Comisia monumentelor de for public, erau de prost gust. Şi asta în primul rând din cauza mijloacelor financiare insuficiente. Şi chiar dacă din punct de vedere estetic nu erau reuşite, oamenii dădeau ultimii bani pentru a face ceva pentru eroii lor.

– Cine te susţine financiar să-ţi îndeplineşti planul?

Postamentul din piatră de la Ialoveni a fost finanţat de un student basarabean din SUA, Constantin Pituşcan, m-a găsit şi mi-a spus că vrea să ajute şi el cu ceva. Acelaşi tânăr a plătit turnarea în bronz a bustului, mai întâi, mi-a dat bani pentru piatră, şi acum, în aprilie, pentru bronz. La Nisporeni, un client de-al meu a achitat lucrările, în loc să îi percep bani pentru serviciile mele de avocat, i-am spus să doneze bani pentru postament. La Ţepilova, am găsit postamentul din 1938. Este un caz unic. Cineva a răsturnat postamentul cu faţa în jos şi a stat astfel ca un bolovan de piatră care nu a trebuit nimănui. În 2012, un localnic l-a întors cu faţa în sus, oamenii nu mai ştiau ce e acolo, îi spuneau „piatra din mijlocul satului”. Am aflat despre acest lucru dintr-un ziar. Nu credeam. Am mers acolo, am luat dimensiunile şi am început restabilirea. Primarul localităţii a aprobat prin decizie restabilirea monumentului şi urmează să iau nişte dimensiuni pentru amenajarea spaţiului.

Bustul de la Ţepilova a avut opt piloni de piatră cu nişte lanţuri şi vrem să le refacem. Am găsit fotografia bustului la un sătean, este vorba de o imagine din 1938 semnată de Ilie Volcenco, persoana care s-a ocupat de colectarea de fonduri şi de ridicarea monumentului. Bustul regelui Ferdinand I din Ţepilova a fost ascuns în 1940 în podeaua casei de bunicul părintelui Vasile Ciobanu, deportat pentru această faptă în Siberia, de unde nu s-a mai întors. Vreau să preiau tradiţia din interbelic, când au fost ridicate busturile din banii oamenilor, nu din bani publici. În piatră de Cosăuţi am făcut bustul de la Nisporeni şi Ialoveni cu sculptorul Veaceslav Lozan, de bronz însă se ocupă sculptorul Grigore Băţ. La 151 de ani de la naşterea Regelui Ferdinand I, în iulie, să le reuşim pe ambele. Trec fiecare monument prin consiliul local, hotărâre de guvern, Comisia monumentelor istorice ca să aibă statut de monument istoric.

Ce atitudine au reprezentanţii autorităţilor locale în momentul în care aud că vrei să instalezi un bust regelui Ferdinand I în localitatea lor?

Nu am întâlnit până acum niciun primar care să fie împotriva instalării vreunui monument sau bust. Primarul de la Nisporeni, care mi s-a părut deosebit, a stabilit locul amplasării bustului într-o grădină publică, care se va numi „Scuarul Regelui Ferdinand I”. Este vorba de un proiect estimat la aproximativ 150000 de lei.

Interviu realizat de Ilie Gulca