Titulatura USM: între Cantemir şi Melnic

Unii membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei perpetuează tradiţia sovietică

Gheorghe Duca a mai lansat o iniţiativă! Acesta, împreună cu Eugen Doga, Ion Ababii, Diomid Gherman, Gheorghe Paladi ş.a., a adresat o scrisoare preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, premierului Vlad Filat şi preşedintelui Parlamentului Marian Lupu, în care solicită ca Universităţii de Stat din Moldova să i se confere numele „Boris Melnic”.

Ilie Gulca

Demersul acestui grup de academicieni se întemeiază pe faptul că regretatul academician „a fost un mare patriot al neamului, a fost cel care a introdus în universitate predarea în limba română. Astfel de oameni ca Boris Melnic nu pot rămâne în trecut, ci rămân mereu vii (!), de aceea propunem ca Universitatea de Stat să poarte numele lui Boris Melnic”.

Mulţimea şi Golgota

Despre această iniţiativă se vorbeşte foarte mult, însă nu a fost organizată o discuţie publică, de aceea intenţia noastră nu este de a „incita spiritele”, ci de a solicita opinia unor oameni de ştiinţă şi cultură pe marginea acestui subiect, pentru a anticipa „evenimentul”. Reprezentanţii înaltului for ştiinţific recurg la o practică deja tradiţională în Republica Moldova prin care, fără a se cere opinia profesorilor unor instituţii de învăţământ, li se impun numele unor persoane de o celebritate efemeră gen Aleksandr Diordiţa. Şi aceasta pentru că, după cum s-a exprimat o somitate a culturii moldoveneşti, opinia mulţimii nu contează, „mulţimea ne-a condus spre Golgota”.

În acest sens, rectorul Universităţii de Stat din Moldova, Gheorghe Ciocanu, a declarat à la Titulescu că a dat un răspuns Ministerului Educaţiei: „Cu un an şi ceva în urmă, în cadrul unei şedinţe a senatului, am discutat despre conferirea Universităţii de Stat din Moldova a numelui unei personalităţi remarcabile. Şi atunci am avut o discuţie de câteva minute, s-a mers pe opţiunea Dimitrie Cantemir, însă nu s-a adoptat o decizie finală. Referitor la iniţiativa academicienilor, pot să vă comunic că asta ţine de competenţa senatului, nu rectorul rezolvă această problemă. Forul de conducere al Universităţii de Stat din Moldova este senatul, vom discuta acest subiect în cadrul şedinţei din septembrie a senatului”.

Omul, timpul, opera

Pentru a ne explica urgenţa demersului, l-am solicitat să se pronunţe pe bine-cunoscutul compozitor Eugen Doga, unul dintre semnatarii scrisorii. „Evident, nici crucea nu se pune pe mormânt până nu se aşază pământul. Creştineşte ar trebui să treacă o anumită perioadă, asta este absolut”. Cu toate acestea, reputatul muzician nu renunţă la intenţia sa, deoarece „trebuie să ne bucurăm de ceea ce avem”.

Această idee însă nu este împărtăşită de scriitorul Vladimir Beşleagă. Potrivit literatului, academicienii continuă tradiţia sovietică, tradiţie care urmăreşte perpetuarea unui spaţiu public ce ar glorifica figurile sovietice, şi nu personalităţile cu adevărat celebre. „Opera Naţională «Maria Bieşu», Filarmonica Naţională «Serghei Lunchevici»… Academicienii perpetuează tradiţia sovietică pentru că mentalitatea lor e sovietică. Şi cum în timpul regimului sovietic universitatea se numea «Lenin», acum se va numi «Melnic», pe urmă «Pomelnic»… E o ruşine când se face totul a doua–a treia zi. Trebuie să treacă cel puţin câteva zeci de ani. Dacă rezistă în timp opera, rezistă şi numele”, semnalează scriitorul.

Universitatea de Stat, Oxfordul Moldovei

Şi eseistul Mircea V. Ciobanu consideră inoportună conferirea Universităţii de Stat din Moldova a numelui lui Boris Melnic. „Pe timpul când rector era Boris Melnic, Universitatea purta numele «Vladimir Ilici Lenin». Cineva va face asocierea şi va arăta urât. Mie chiar mi se pare normal ca toate universităţile să poarte numele unor somităţi ale culturii (Alecu Russo, B.P. Hasdeu, Ion Creangă). Iar Universitatea de Stat (Oxfordul nostru, Harvardul nostru) să fie pur şi simplu Universitatea de Stat. Şi dacă există o voinţă în acest sens, memoria lui Boris Melnic ar putea fi eternizată şi în alt mod: o stradă, un premiu universitar etc.”.

Potrivit istoricului Ion Ţurcanu, autorităţile Republicii Moldova s-au grăbit mult în privinţa conferirii numelor unor persoane străzilor, instituţiilor de învăţământ şi de cultură. „De obicei, aceste hotărâri se luau în grabă și fără prea multă chibzuială. În ceea ce priveşte cazul Universităţii de Stat, ar trebui consultată opinia profesorilor universităţii, acolo există oameni de valoare… Lucrurile ar trebui cântărite foarte bine”, consideră Ţurcanu.

Criticul și istoricul literar Eugen Lungu susţine de asemenea că trebuie să aşteptăm o anumită perioadă, „ca să se sedimenteze lucrurile”: „Să avem o atitudine foarte bine formată despre un om sau altul. Biserica, pentru a sanctifica pe cineva, aşteaptă două–trei sute de ani”. Totodată, Eugen Lungu opinează că universitatea de stat ar putea să poarte numele lui Melnic, deoarece „despre el am auzit numai lucruri bune”.

Cantemir versus Lenin

Fiind solicitat să se pronunţe asupra subiectului, academicianul Andrei Eşanu ne-a relatat: „În 1973, când s-au împlinit 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, s-a discutat despre conferirea acestui nume universităţii, însă atunci era altă epocă, şi au pocnit-o «Vladimir Ilici Lenin»! Cantemir a rămas în umbră. Dimitrie Cantemir este o personalitate de anvergură europeană. Actualmente, zeci de centre de ştiinţă din Europa îi studiază opera, se deschid centre «Cantemir» la Londra, Paris, în Germania, nemaivorbind de spaţiul românesc. Ei bine, universitatea a purtat numele «Lenin», la care a renunţat odată cu prăbuşirea URSS. O perioadă s-a mai odihnit, fără povara unui nume”.

La Scala a rămas La Scala

În privinţa regretatului academician Boris Melnic, istoricul a menţionat că l-a cunoscut bine ca om, însă, deoarece este din alt domeniu, ar fi hazardat să aprecieze cine a fost Melnic ca om de ştiinţă, ca rector. Cu toate acestea, a spus că actualmente asistăm la o campanie de atribuire de nume ale unor oameni de ştiinţă, scriitori – unii dintre aceştia încă în viaţă – străzilor, şcolilor, instituţiilor de artă etc. „Nu ştiu cât de bună este practica asta. Da, Maria Bieşu e foarte mare, dar La Scala, Teatrul de operă din Milano, deşi a avut mari artişti, a rămas La Scala”, a relevat academicianul.

 

Academicianul Boris Melnic (11 februarie 1928, s. Briceni, azi r-nul Donduşeni – 27 aprilie 2012, Chişinău), profesor universitar (1971), membru corespondent (1972) şi membru titular (1984) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, savant în domeniul fiziologiei umane şi fiziologiei animale.

După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii (1951) şi a doctoranturii (1955) la Institutul Pedagogic de Stat din Chişinău, activează în calitate de lector superior, conferenţiar, decan al facultăţii de educaţie fizică în cadrul acestui institut (1955–1960), apoi la Universitatea de Stat din Chişinău (1960–1964), prorector pentru munca didactică (1964–1967), prorector pentru munca ştiinţifică (1967–1974), rector (1974–1992) şi concomitent şef al Catedrei Fiziologia Omului şi a Animalelor (1968–1998) a universităţii. Între 1992 şi 2002, este preşedinte al Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova, profesor la USM (din 2002) şi director al Consiliului Consultativ de Expertiză al AŞM (din 2005).

Sursa: www.asm.md