Ţintuiţi la pat

Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare asigură persoanele cu dizabilităţi cu mijloace ajutătoare tehnice

Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare asigură persoanele cu dizabilităţi cu mijloace ajutătoare tehnice

În timp ce persoanele imobilizate la pat se plâng că duc lipsă de îngrijiri specializate şi de echipament medical tehnic atât de necesare în astfel de situaţii, şeful Direcţiei politici de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, a MMPSF, Vasile Cuşcă, susţine că persoanele respective se bucură de toate drepturile de care beneficiază la noi persoanele cu dizabilităţi.

Cei circa 8 mii de oameni ţintuiţi la pat nu văd soarele cu lunile, iar în unele cazuri chiar cu anii. Nu întotdeauna rudele ştiu cum pot să-i ajute, să le acorde la domiciliu asistenţa medicală de care au nevoie şi n-au nici mijloace financiare pentru a angaja un asistent medical.

„Mi se rupe inima când mă gândesc zilnic că am grijă de o bătrână de peste 90 de ani aici, în Italia, iar mama mea de 80 de ani stă singură în casă şi-i deschide zilnic uşa o femeie străină angajată de noi, copiii ei, care muncim departe de casă ca să întreţinem familiile. Pe lângă faptul că o îngrijesc pe italiancă, îi fac unghiile şi coafura, o plimb cu căruţul prin parc, primesc bani pentru asta”, povesteşte o femeie din Moldova, care lucrează timp de şapte ani în calitate de „badante” (îngrijitoare) în Italia. După spusele femeii, ea îşi întreţine familia şi îşi ajută şi mama cu strictul necesar. „Trimit de aici scutece, pijamale, praf de spălat, săpun lichid, chiar şi produse alimentare la reduceri, căci la noi e mai scump. Statul nu are grijă de noi, cei mai tineri, nemaivorbind de oamenii în vârstă”, conchide femeia.

În R. Moldova există o evidenţă a persoanelor ţintuite la pat?

„Problemele cu care se confruntă persoanele ţintuite la pat sunt grave. Din experienţă proprie ştiu că familiile care nimeresc pe neaşteptate în asemenea situaţii, până la Serviciul de „Asistenţă personală” au în primul rând nevoie de: paturi funcţionale, dispozitive de ridicare a bolnavilor şi alt echipament tehnic. În multe ţări europene, odată cu externarea din clinică, statul asigură persoanele cu aceste mijloace strict necesare, pe când în Republica Moldova ele nu sunt de găsit. Ar fi binevenită crearea, stocarea acestor mijloace, provenite din ajutoare umanitare, într-o Secţie specială unde familiile s-ar putea adresa pentru a le procura sau a le închiria. Nu ştiu dacă în R. Moldova se ţine o evidenţă a persoanelor ţintuite la pat. Lucrurile strict necesare pentru aceste familii sunt articolele de igienă personală: scutece, absorbante, fără de care nici nu poate fi vorba despre îngrijirea persoanelor cu afecţiuni severe”, spune un cititor al JURNALULUI.

O vizită în trei ani de zile

Maria B., locuitoare a sectorului Botanica din Chişinău, are un băiat care de trei ani este ţintuit la pat cu diagnoza tetraplegie. „De când fiul meu este la pat, asistentul social a fost o singură dată, în 2010, pentru ca să completez un formular în baza căruia am primit un singur ajutor social din partea preturii – 3000 de lei. De alte ajutoare n-am beneficiat”, zice femeia precizând că nu are posibilitate să meargă la reabilitare pentru că nu are posibilităţi financiare în acest scop. „La spitalul neurologic nu este nimeni care să te ajute să te deplasezi de la un etaj la altul. Rugam pe cineva şi-i puneam un ban în buzunar ca să mă ajute să-l duc în sala de reabilitare. Eu am doar 50 de kg, pe când băiatul meu cântăreşte peste 90 de kg. Îmi vine foarte greu să mă descurc”, spune printre lacrimi femeia. Din cauza problemelor financiare, din 2011 n-au mai mers la un spital.

„Nici o instituţie nu distribuie tehnică pentru oamenii ţintuiţi la pat”

Femeia a făcut rost de un pat multifuncţional de la o prietenă, soţul căreia a fost şi el ţintuit la pat. „Îl ajut să se ridice un pic cu ajutorul acestuia, poate urmări televizorul”, spune ea.

Băiatul ţintuit la pat primeşte lunar o alocaţie de 134 de lei. Din cauza că nu a fost angajat în câmpul muncii, nu beneficiază cel puţin de o pensie de invaliditate. Salariul şi pensia mamei, care însumează vreo 3000 de lei, nu le ajung pentru tot cursul de medicamente şi proceduri care lunar ajunge să-i coste peste 5000 de lei. Sergiu Afanasenco de la Asociaţia Obştească a Persoanelor cu Dizabilităţi „Invasport”, le-a promis să-i ajute cu un dispozitiv de verticalizare, pentru ca să restabilească funcţia organelor interne. „Din luna octombrie fiul meu n-a ieşit afară. El iese de 5-6 ori pe an, şi atunci doar cu ajutorul prietenilor”, spune disperată femeia.

„Solicităm ajutoare, dar nu se acordă”

Solicitată de JURNAL, şefa Direcţiei asistenţă socială Botanica, Carolina Olaru, a spus că nu au o evidenţă a numărului de persoane ţintuite la pat în sectorul unde activează. „Sunt înregistrate doar persoanele care solicită ajutor. Avem 58 de lucrători sociali care deservesc la domiciliu de 2-3 ori pe săptămână 259 de invalizi de gradele I şi II şi pe care-i ajută la diferite lucruri de care aceştia au nevoie”, explică funcţionara. Potrivit ei, toate cele 19 persoane ţintuite la pat din sectorul Botanica beneficiază de îngrijire la domiciliu de către lucrătorii sociali în limita posibilităţilor acestora. Acestea sunt în cele mai dese cazuri persoanele solitare. Carolina Olaru mai spune că persoanele cu dizabilităţi nu au primit niciodată în ultimii doi ani ajutoare umanitare legate de strictele necesităţi ale acestora. „Noi solicităm, dar nu se acordă, ni s-au oferit în repetate rânduri doar nişte haine la mâna a doua”, spune funcţionara precizând că persoanele ţintuite la pat primesc din partea statului, o dată pe an, ajutor material şi compensaţii la transport.

Scutece de la ONG-ul „Armata Salvării”

Valeriu Negru, şef interimar la Direcţia generală asistenţă socială a Primăriei municipiului Chişinău, susţine că statul nu are posibilităţi să ajute suplimentar aceşti bolnavi. Paturile multifuncţionale, scutecele sunt câteva din ajutoarele pe care le oferă doar unele organizaţii internaţionale umanitare. „Deseori persoanele care sunt trecute în evidenţa noastră beneficiază de mărfuri de igienă, haine noi sau vechi, colete cu produse alimentare. Ele solicită în scris ajutorul şi când vin coletele noi avem lista şi-i anunţăm sau merge asistentul social la domiciliu. Mai mult de atât nu-i putem ajuta”, informează Aurelia Bulat, angajat al Serviciului îngrijire socială la domiciliu.

Paturi funcţionale pentru reabilitare

Inginerul-şef al Centrului republican experimental protezare, ortopedie şi reabilitare (CREPOR), Sergiu Roşca, ne-a asigurat că la CREPOR sunt paturi funcţionale, unde vin pacienţii pentru reabilitare. „Dispunem de paturi funcţionale, dar nu le repartizăm pentru pacienţi acasă. Pacienţii care sunt ţintuiţi la pat sunt ajutaţi prin intermediul ONG-urilor din republică”, ne-a mai spus Roşca.

Cărucioare, la preţul unui automobil

Potrivit lui, populaţia R. Moldova este aprovizionată cu bastoane şi cărucioare din ajutoarele umanitare venite de peste hotare. „Această tehnică nu este nouă, dar e funcţională. Cu unele piese este îmbunătăţită pe loc. Bugetul nostru nu ne permite să-i aprovizionăm cu cărucioare şi altă tehnică pe toţi cei care au nevoie de asemenea echipament. Pentru că un cărucior nou costă 500-600 de euro, dar cele mecanizate sunt la preţul unui automobil de 15 mii de euro”, ne explică Sergiu Roşca. La centru sunt înregistraţi circa 23 de mii de pacienţi care necesită încălţăminte ortopedică. Anul trecut, s-au confecţionat 8112 perechi.

Solicitat de JURNAL, şeful Direcţiei politici de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi, Vasile Cuşcă, susţine că persoanele imobilizate la pat se bucură de toate drepturile de care beneficiază persoanele cu dizabilităţi severe, şi anume prestaţii şi servicii sociale în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Conform ultimelor statistici, în republică sunt înregistrate circa 8000 de persoane, cu dizabilităţi severe, imobilizate la pat.

Victoria POPA

 

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa