Tezaurul familiei Mandalac

copii deportatiO femeie din Pârjota, Râşcani cere statului să-i achite argintăria şi porţelanul bunicilor săi naţionalizate de sovietici

O pensionară de 65 de ani a ajuns în vizorul Curţii de Conturi după ce a solicitat de la stat o compensaţie, în calitate de moştenitor legal al persoanelor persecutate politic, în valoare de 1,4 milioane de lei. Femeia a indicat în lista obiectelor revendicate 130 de unităţi naţionalizate ori confiscate de la familia tatălui şi bunicului său, în care a inclus de asemenea polonice, linguri, furculiţe de argint, vase de porţelan chinezesc, costume pentru bărbaţi, rochii de damă, peste 200 de prosoape, covoare moldoveneşti, mobilier, tone de murături ş.a.

Nina Cernei, 65 de ani, din Râşcani spune că de trei ani perfectează setul de documente încercând să obţină compensaţia în calitate de moştenitor legal al părinţilor şi bunicilor săi. Nimeni nu-i spune cum să facă acest lucru. Familia Mandalac a fost ridicată în noaptea de 13 iunie 1941. Era Duminica Mare. Soţii Mandalac au chemat în ospeţie copiii, patru fiice şi doi feciori, şi nepoţii. În seara ceea, le-a zis să rămână peste noapte la ei. „Bunelul era primar şi reprezentant al boierului Dumitru Ciolacu în teritoriu înainte de venirea sovieticilor. Era membru al Partidului Liberal. Pe la miezul nopţii, s-a oprit o maşină la poartă din care a coborât un grup de soldaţi. Unul dintre gineri, Petru Ababii, era afară, la toaletă. Văzând soldaţii, a reuşit să sară gardul şi să treacă peste câteva zile Prutul. A fost unicul care a scăpat de deportări. Soţia lui, Ana, era însărcinată în ultima lună, dar acest fapt n-a impresionat pe nimeni. Au fost ridicaţi toţi cei prezenţi în casă. Nu li s-a permis să ia nimic, i-au scos în izmene şi cămăşi de noapte. Bunicul era acuzat că a opus rezistenţă când au venit sovieticii, a luptat contra acestora la Podul Roşu. Pe drum, în tren, mătuşa Ana a născut o fetiţă. Nu aveau cu ce să o învelească. Bunica mea a rupt un petic din cămaşa de noapte şi a îmbodolit copilul. Acesta a decedat la scurt timp”, ne spune femeia printre lacrimi.

deportati_IARNA1Fost primar de Pârjota, judecat şi împuşcat

Istoria grea era povestită la sărbători de cei care au supravieţuit lagărului sovietic. Au marcat-o detaliile de anchetă din dosarele de arhivă ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate. În martie 1942, după ce a fost judecat, Tudor Mandalac, bunicul său, a fost condamnat la moarte. A fost împuşcat în oraşul Ivdel, regiunea Sverdlovsk. Copiii, împreună cu nepoţii, au fost deportaţi în RASS Karakalpakia. Două fete, Melania şi mama Ninei Cernei, Anastasia, împreună cu trei copii, au găsit o spărtură în podeaua trenului marfar şi, în drum spre lagăr, într-o staţie, au coborât şi s-au tupilat între şine. Trenul a trecut pe deasupra lor. Rămase singure într-un ţinut necunoscut, femeile au început să caute drumul spre casă.

„Au mers pe jos mai bine de o lună, mâncau porumb şi ce găseau pe deal până au ajuns la Nistru. La Podul Roşu, care e la câţiva km de Pârjota, numit aşa din cauza vărsărilor de sânge care au avut loc când au venit sovieticii, mătuşa Melania şi-a pierdut cunoştinţa. S-a târât pe coate şi genunchi până acasă. Aici au stat un timp ascunse”, povesteşte cu emoţii femeia. Unii dintre copiii fostului primar de Pârjota s-au întors acasă şi, în 1949, în timpul celui de-al doilea val de deportări, au fost deportaţi din nou. Blestemul i-a urmărit şi pe nepoţii acestuia. Fiica Melaniei, la mijlocul anilor ’60, fiind în anul întâi la Universitatea de Medicină din Chişinău, a fost exmatriculată pe motiv că ar fi fiică de duşman al poporului.

Auditul Curţii de Conturi a identificat numeroase încălcări la stabilirea compensațiilor persoanelor reabilitate din cauza că membrii comisiilor speciale nu sunt informaţi suficient şi nu au un ghid practic de aplicare a legislației legate de aspectele de evaluare, stabilire și achitare a despăgubirilor.
Drept rezultat, în raionul Râşcani, Comisia specială a calculat în 74 de cazuri valoarea bunurilor imobile doar în baza mărturiilor, ignorând documentele de arhivă. Astfel au fost stabilite compensaţii neregulamentare în valoare de 30 de milioane de lei din care au fost achitate deja 19 milioane de lei. În mun. Chişinău, al doilea după încălcările depistate de auditori, din 10 milioane, stabilite nejustificat, 5 milioane au fost deja alocate. În total, în raioanele Râşcani, Străşeni, Donduşeni, Briceni şi mun. Chişinău, au fost alocaţi neregulamentar circa 32 de milioane de lei.

DSC_2831 Foto de NADEJDA ROSCOVANUPurtaţi pe drumuri

În 2007, în toate raioanele RM, au început să funcţioneze comisiile speciale responsabile de examinarea dosarelor privind achitarea compensaţiilor victimelor represiunilor politice. „În 2011, am început să pregătesc actele pentru a solicita compensaţia. Oriunde mă adresam, nimeni nu-mi putea spune ce documente să prezint”, spune Nina Cernei.

În 2012, a depus o listă cu bunurile pe care le-a avut tatăl său, în special imobile şi pământuri, reieşind din ce i-a povestit odinioară acesta. În 2013, dosarul i-a fost respins, deoarece nu conţinea documente de arhivă.

O cunoştinţă i-a sugerat să se adreseze la MAI. La 5 septembrie 2013, a avut acces la dosarul bunicului său şi a membrilor familiei acestuia. Un alt dosar care conţinea şi lista cu bunurile naţionalizate a găsit-o la SIS. Evident că acolo nu figura argintăria, porţelanul, covoarele, prosoapele şi hainele de sărbătoare ale familiei. Erau indicate imobilele, numărul vitelor, cailor, căruţelor şi terenurilor pe care le deţinea acesta. „Dacă au fost ridicaţi părinţii şi şase copii, e vorba de opt rânduri de haine, trei de costume şi cinci de rochii. Fetele aveau zestre, câte cel puţin 20 de prosoape, câte, cel puţin, două covoare. Dacă au fost şapte familii, au avut, cel puţin, şapte căruţe, cel puţin, 14 cai. În documentul de la SIS se menţionează următoarele bunuri: oloiniţă, fermă, cramă, dar ce era în aceste case nu este indicat. Cum să estimezi valoarea acestor bunuri?

Bunicul avea 130 ha, n-a luat cu el niciun boţ de pământ, iar acum statul mă poartă pe drumuri din cauza că nu ştiu ce şi cum să indic în listă. Părinţii mei care n-au luat măcar un sac cu fasole cu ei povesteau ce au lăsat acasă. Am reieşit din aceste informaţii”, explică pensionara cum a calculat bunurile confiscate, fiind ajutată de şefa Comisiei speciale de la raion, Valentina Graşciuc.

Martori de o sută de ani

Nina Cernei a găsit doi martori, în s. Pârjota, care i-au cunoscut pe tatăl şi bunicii săi, Vasile Bâlic, 98 de ani, şi Efim Cibotaru, 101 ani. Aceştia au semnat lista cu cele 130 de diverse unităţi precum că într-adevăr ţin minte că părinţii femeii aveau, printre altele, 180 de farfurii de porţelan chinezesc, 60 de pahare de cristal, 30 de cuţite de argint etc. Vizitaţi de auditorii Curţii de Conturi, bătrânii însă au spus că ţin minte doar că era o familie înstărită, care avea oi, vaci, moară, pământ şi multe case. Lista cu bunuri a fost autentificată de notar şi primarul de Pârjota, Ilie Ţolincă.
Solicitat de JURNAL, primarul a declarat că a semnat de fapt doar că cei doi martori există într-adevăr şi sunt locuitori ai satului. „N-am văzut nicio listă, am semnat doar că există aceste persoane”, spune el după ce a fost chemat să dea socoteală la Curtea de Conturi că a autentificat lista cu bunuri.
Evaluarea bunurilor din lista autentificată de martori, primar şi notar, a fost făcută de SRL „Triada”. Prima oară, în urma evaluării, femeia a cerut o compensaţie în valoare de circa 899 mii de lei, a doua oară, valoarea bunurilor, confirmată de cei doi martori, a ajuns la cifra de 1,4 milioane de lei.
Pe lângă averea tatălui a inclus-o şi pe a fraţilor şi surorilor acestora, aşa cum ştia pensionara mai bine. Lista a fost aprobată de Comisia specială şi trimisă la Cancelaria de Stat. Urma să mai fie aprobată de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor. Între timp, a ajuns în vizorul Curţii de Conturi, care a iniţiat un audit în acest caz.

DSC_4232 Foto de NADEJDA ROSCOVANUValentina Garaşciuc, şefa Comisiei speciale, cea care trebuia să informeze oamenii de ce acte să se ghideze atunci când perfectează dosarul prin care solicită compensaţii, a declarat că, din păcate, nici ei nu sunt suficient informaţi.
„Viceministrul Justiţiei, Nicolae Eşanu, ne-a dat lista cu firmele care trebuie să se ocupe de evaluarea bunurilor. La noi în raion, funcţionează SRL „Triada”, n-am fost chemaţi măcar la un seminar unde să ni se explice care e mecanismul”, a spus funcţionara. Nina Cernei, invalidă de gradul I, după trei ani de umblături pe drumuri, nu a primit încă niciun ban.

Recent, a fost vizitată de reprezentanţii Cancelariei de Stat, ai Curţii de Conturi. „Am vorbit şi la telefon cu Gherghe Trocin, de la Curtea de Conturi, care mi-a spus că trebuia să mă conduc doar de lista de la SIS. Dar părinţii mei nu mâncau din hârgăie. Voi mai face o listă, voi exclude argintăria, voi mai plăti pentru o evaluare. Voi ajunge la CEDO, dacă trebuie, suntem şase moştenitori şi în dosar sunt anexate cererile tuturor. Acţionez din numele lor. Să ni se plătească, dacă nu, să ni se explice, să nu-şi bată în continuare joc de noi”, spune femeia dezamăgită de incompetenţa funcţionarilor.

The following two tabs change content below.