Tema deportărilor discutată în cadru european cu Ana Blandiana

MEMORIE // Două aniversări cutremurătoare: şaptezeci de ani de la deportările basarabenilor în Siberia şi şaizeci de ani de la deportările în Bărăgan, România

Între 11 şi 18 iulie, la Sighetu Marmaţiei, s-a desfăşurat Ediţia XIV a Şcolii de vară consacrată Memoriei Victimelor comunismului. Forul a avut loc în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, deschis în 1993 în fosta puşcărie a regimului comunist din România, unde a fost exterminată elita intelectualităţii române dintre cele două războaie. Fondatorul Memorialului este cunoscuta poetă şi publicistă Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei Academia Civică, luptătoare pentru libertate şi drepturile omului, care înainte de Revoluţia din 1989 a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice.

Dosare KGB-NKVD, prezentate la Sighet

În această ediţie a Şcolii, discuţiile s-au axat pe tema deportărilor şi au cuprins peste o sută de vorbitori din Germania, Franţa, Polonia, ţara-gazdă şi din alte ţări. Auditoriul l-au format 40 de profesori de istorie din învăţământul preuniversitar şi 65 de elevi selecţionaţi prin concurs naţional în România.

Printre participanţi s-au aflat şi câţiva reprezentanţi din Moldova de Est care au prezentat o serie de comunicări recepţionate cu interes de către ascultători. Cunoscutul istoric Ion Varta din Chişinău s-a referit la deportările în masă din RSS Moldovenească din iunie 1941 şi iulie 1949 şi despre foametea din 1946-1947 organizate şi operate de regimul comunist sovietic, venind cu date noi despre acea dureroasă perioadă istorică.

Profesorul de istorie Mariana Ţăranu a relatat despre politica de depopulare a Moldovei de la Est de Prut în timpul primei ocupaţii sovietice (1940-1941).

Publicistul Gheorghe Mârzenco a prezentat în proiecţie pe un ecran copii ale unor dosare KGB-NKVD. Audienţa a avut posibilitatea să vizioneze zeci de pagini în forma şi culorile lor naturale din dosarele amintite, desecretizate de curând. De altfel, mai multe documente ce denotă tragedia românilor basarabeni sub ocupaţia sovietică au fost înmănuncheate pe un disc şi dăruite Memorialului din Sighet. Pe acest disc Gheorghe Mârzenco a plasat şi imaginile prelucrate ale Expoziţiei „Teroarea roşie”, vernisată în scuarul monumentului Ştefan cel Mare din Chişinău.

Două aniversări cutremurătoare

Cu două zile până la închiderea Şcolii de Vară din Sighetu Marmaţiei, Ana Blandiana a oferit un interviu în exclusivitate pentru JURNAL de Chişinău. Cu privire la conceperea şi realizarea actualei ediţii a Şcolii, domnia sa a specificat următoarele:

– E adevărat că, la toate ediţiile Şcolii de Vară au existat teme axante puse în discuţie. Bunăoară anul trecut am luat în dezbateri „Piaţa Universităţii”, pentru că trecuseră douăzeci de ani de la desfăşurarea acelor evenimente din centrul Bucureştilor şi tocmai pentru ca să-i facem pe tineri să înţeleagă semnificaţia lor. În acest scop, am invitat aici câţiva participanţi la respectivele acţiuni din 1990.

Anul acesta, aniversăm două date cutremurătoare: şaptezeci de ani de la deportările basarabenilor în Siberia şi şaizeci de ani de la deportările în Bărăgan, România. Se ştie că în noaptea de Rusalii 1951 au fost deportaţi 44 mii de oameni din Banat şi Mehedinţi într-o zonă întinsă de peste 50 km de-a lungul Dunării în Bărăgan. Motivul a fost asemănător celui suportat şi de basarabeni: îndepărtarea „duşmanilor poporului” de la frontierele „ostile”, în momentul în care Tito, conducătorul Iugoslaviei, a ieşit din zodia lui Stalin, noi însă mai rămânând acolo.

Cu acest prilej, am făcut şi o expoziţie denumită „Rusaliile negre” împreună cu un grup de cercetători de la Institutul de Studii asupra comunismului şi am vernisat-o la Muzeul Satului din Bucureşti, cel mai vizitat din ţară, deci a putut s-o vizioneze un număr impunător de oameni. (Avem o carte de impresii foarte emoţionantă.)

Din aceste considerente, am hotărât ca tema centrală a Ediţiei a 14-a a Şcolii de Vară să devină diversele feluri de deportări. Iată de ce au fost invitaţi şi au ţinut discursuri istorici şi publicişti de la Chişinău: Ion Varta, Mariana Ţăranu şi Gheorghe Mârzenco, care au analizat tipurile şi valurile de deportări din Basarabia.

Apropo, mi se pare că istoricii din Republica Moldova sunt mai serioşi decât cei din România. Ei studiază temele sensibile ale istoriei moderne mai mult decât cei de la noi, unde nu istoricii, ci scriitorii au făcut investigaţii mai voluminoase. Aici însă s-au întrunit cercetătorii temei de toate categoriile.

Memoria singură poate fi o formă de justiţie

De exemplu, istoricul Miodrag Milin din Timişoara a dezvăluit tema „Bărăganul şi sârbii: premisele, deportarea, consecinţele”, au venit şi doi scriitori timişoreni: Viorel Marineasa cu discursul „Bărăgan, spaţiu pierdut, timp  regăsit”, şi Smaranda Vultur, care a prezentat comunicarea „Deportarea între mărturie şi document”.

Istorici germani şi români au vorbit despre deportările germanilor din România în Donbas. În special, profesoara Anneli Ute Gabanyi din Berlin va prezenta comunicarea „Erwin Wistock, un intelectual trecut prin malaxorul „muncii de reconstrucţie”, iar Hannelore Baier din Sibiu a abordat tema „Deportarea etnicilor germani din România în ianuarie 1945”. La fel de interesante au fost şi comunicările profesorilor Hubertus Knabe şi Helmut Muller-Enbergs, ambii din Berlin, care au pus în discuţie trecutul recent în RDG.

Drept confirmare a vastităţii temelor abordate a venit şi discursul istoricului publicist Vartan Arachelian din Bucureşti intitulat „Bolşevizarea comunităţii armene imediat după ocuparea României”. Profesorul Dumitru Şandru s-a referit la „Urmărirea basarabenilor şi nord bucovinenilor din România şi transferarea lor în URSS”.

După cum vedem, şi actuala ediţie a Şcolii de Vară de la Sighetu Marmaţiei vine să confirme cunoscuta teză că „Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiţie”

Pentru conformitate: Raisa MÂRZENCO

The following two tabs change content below.