Telefoane cu urechi

INTERCEPTĂRI // Telefoanele a zeci de politicieni, ofiţeri SIS şi businessmani au fost ascultate în primăvara şi vara lui 2009

Vlad Filat, Alexandru Tănase, Serafim Urechean, Veaceslav Untilă sunt doar câţiva dintre politicienii telefoanele cărora au fost ascultate ilegal pe timpul guvernării comuniste. SIS a interceptat convorbirile telefonice ale opoziţiei, în special în vara anului 2009, atunci când PCRM căuta cu deznădejde votul de aur care i-ar fi permis să rămână la putere încă patru ani.

Tot în aceeaşi perioadă, şeful Direcţiei operativ-tehnice a SIS a ordonat interceptarea convorbirilor telefonice ale unui coleg de-al său care activa atunci în calitate de consilier la Ambasada Republicii Moldova în România. Asemenea cazuri au mai existat. Pe timpul fostei guvernări, ofiţerii SIS s-au filat reciproc.

În prezent, Procuratura Generală are în lucru mai multe dosare penale în cazuri de ascultare ilegală a convorbirilor telefonice de către unul dintre foştii angajaţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate. Fostul şef al Direcţiei operativ-tehnice a SIS este bănuit că ar fi dispus ascultarea telefoanelor mai multor colegi de-ai săi, dar şi ale unor politicieni printre care Vlad Filat, Alexandru Tănase, Mihai Godea, Vitalie Nagacevschi, Serafim Urechean, Veaceslav Untilă.

Interceptarea s-a făcut mai cu seamă în perioada în care PCRM căuta votul „de aur” pentru a o alege pe Zinaida Greceanîi în calitate de preşedinte al republicii. Reprezentanţii opoziţiei au fost ascultaţi şi pe parcursul campaniei electorale pentru anticipatele din iulie 2009.

Culmea este că ascultarea ilegală a telefoanelor a continuat şi după alegeri, în timpul guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană. Ilegalităţile s-au oprit abia către sfârşitul lunii septembrie, când a fost numit un nou director al SIS.

La indicaţia conducerii

Potrivit prim-viceprocurorului general, Andrei Pântea, nu există probe scrise care ar demonstra la indicaţia cui au fost ascultate telefoanele politicienilor. Totuşi, în timpul interogatoriului, şeful Direcţiei operativ-tehnice a SIS a recunoscut că ar fi primit indicaţii verbale de la conducerea instituţiei. „Ca urmare a acestor declaraţii, a fost pornită o altă cauză penală în care este cercetată fosta conducere a SIS”, afirmă Pântea. Totuşi procurorul susţine că instrumentarea acestor dosare şi examinarea lor în judecată este anevoioasă pentru că nu a existat un precedent.

„În experienţa mea de zeci de ani nu am mai întâlnit cazuri în care procuratura să investigheze astfel de infracţiuni. Evident că acest lucru nu înseamnă că până acum nu au avut loc interceptări ilegale ale convorbirilor telefonice, pur şi simplu, nu a existat dorinţa de a scoate la lumină astfel de cazuri”, declară Pântea.

Şi un vicedirector al SIS a fost ascultat

Responsabilii de la SIS confirmă spusele prim-viceprocurorului. Telefoanele politicienilor din opoziţie şi ale unor ofiţeri de securitate se ascultau de mult. Chiar şi telefonul unuia dintre actualii vicedirectori ai securităţii a fost ascultat o vreme în timpul şefiei lui Artur Reşetnicov. „Nu e greu să îţi dai seama de unde veneau indicaţiile. Mai ales cele de interceptare a convorbirilor telefonice în 2009.

Spre exemplu, telefonul ofiţerului SIS angajat în cadrul Ambasadei R. Moldova de la Bucureşti a fost ascultat în legătură cu evenimentele din aprilie. Conducerea de atunci a statului căuta ofiţerii care ar fi putut colabora cu opoziţia”, ne-au declarat sursele noastre din cadrul SIS.

Nu şi-au dat seama

Cât de straniu ar părea, cu excepţia lui Vitalie Nagacevschi, niciunul dintre politicienii telefoanele cărora erau ascultate nu şi-a dat seama de acest lucru. „Am aflat de la procuratură că telefonul meu a fost ascultat în vara lui 2009. E adevărat că îmi veniseră nişte semnale anterior, dar nu le-am dat importanţă”, ne-a declarat prim-vicepreşedintele PLDM, Mihai Godea. El susţine că de un an, de când a aflat despre faptul că Procuratura Generală a deschis un dosar penal în cazul interceptării convorbirilor sale telefonice, nu a mai primit nicio veste despre mersul anchetei. Abia vinerea trecută a fost contactat pentru prima dată de procurorul care instrumentează cazul pentru a veni să discute.

„Se căutau date compromiţătoare”

Nici preşedintele Mişcării Acţiunea Europeană, Veaceslav Untilă, nu ştie care e soarta dosarului deschis pe numele celui care i-a ascultat telefonul. Deşi dosarul lui Untilă a fost transmis în judecată la sfârşitul anului 2010, politicianul nu a fost încă invitat în instanţă. „Ştiu doar că poliţistul care a cerut să-mi fie ascultat telefonul a recurs la un şiretlic. El a cerut o încheiere judecătorească pentru interceptarea telefonului meu, indicând în cerere un alt nume. Era obligaţia judecătorului să verifice mai întâi cui aparţine acel număr de telefon, dar nu a făcut-o”, a menţionat Untilă, sigur de faptul că indicaţia de a-i asculta telefonul venise de la ministrul de atunci, Gheorghe Papuc. „Se căutau date compromiţătoare. Comuniştii aveau nevoie la gât de ele pentru a alege preşedintele”, opinează politicianul.

Judecătorii abordează formal problema

În cazul lui Vitalie Nagacevschi, interceptarea convorbirilor telefonice s-a făcut în baza unei decizii judecătoreşti false. „Poliţiştii au prezentat o decizie a instanţei, dar aceasta nu a fost înregistrată la Cancelaria judecătoriei care a eliberat-o. Am aflat de la noua conducere a SIS că telefonul meu a fost ascultat, ce-i drept, au existat anumite semne care mi-au permis să-mi dau seama mai devreme de acest lucru”, spune juristul Nagacevschi, deputat PLDM pe timpul în care telefonul său se asculta.

Aceeaşi sursă afirmă că în R. Moldova nu este complicat să obţii o decizie judecătorească care să-ţi permită să interceptezi convorbirile telefonice ale cuiva. „Judecătorii de instrucţie abordează formal problema. Ca regulă, nu intră în esenţa dosarului şi eliberează automat ordonanţele”, susţine Nagacevschi.

Guvernul vrea un control mai riguros

Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, o altă victimă a interceptărilor ilegale ale convorbirilor telefonice, ne anunţă că în scurt timp guvernul va veni cu un proiect de lege care va impune un control riguros în acest domeniu. „Vom insista ca persoanele telefoanele cărora au fost ascultate să fie anunţate despre acest lucru”, declară ministrul, precizând că din informaţiile de care dispune, în ultimul timp, s-a micşorat numărul de cazuri în care organele de drept au solicitat ascultarea convorbirilor telefonice.

Potrivit CEDO, în Republica Moldova, în cazul a 60 la sută din infracţiunile penale este permisă interceptarea convorbirilor telefonice ale bănuiţilor. Pe parcursul anilor 2008–2009, în 98 la sută din demersurile adresate Curţii Supreme de Justiţie se conţineau măsuri de interceptare a convorbirilor telefonice. În 2005 au fost emise circa 2.500 de  mandate de interceptare, în 2006 – circa 1.900 de mandate, iar în 2007 – circa 2.300 de mandate.

Actualmente, dreptul de a efectua măsuri operative de investigaţii îl deţine Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Mariana RAŢĂ