Tehnologiile, în serviciul MAI

DSC_0437Vitezomanii vor avea acces interzis pe drumurile Republicii Moldova

Ministerul Afacerilor Interne a elaborat, în scopul reducerii numărului de accidente rutiere, o serie de amendamente la actele normative cu privire la noţiunea „viteză medie”. Această prerogativă face parte din Programul de activitate al Guvernului pentru 2011–2014. Problema asigurării securităţii la trafic este una dintre priorităţile asumate de către ministrul Dorin Recean şi viceministrul Serghei Diaconu. Altfel, reforma în acest domeniu este un model de realizare de către guvernare a obiectivelor propuse. Drumul spre acest succes a fost anevoios şi a reflectat experienţa altor ţări în ceea ce priveşte implementarea sistemului activ de siguranţă la trafic.

Baza normativă îşi are începuturile în 2001, când a fost adoptată Strategia naţională de asigurare a securităţii la trafic. Ulterior, a fost creat Consiliul Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere (CNSR), care a avut drept scop implementarea Planului de acţiuni în acest domeniu. Implementarea sistemelor automatizate de supraveghere a traficului rutier este cea mai efectivă cale de reducere a numărului de accidente rutiere, inclusiv a celor letale. Caracterul stringent al acestei probleme, în Republica Moldova, este justificat de statisticile înfiorătoare. Trăim într-un stat în care nivelul mortalităţii la trafic este de patru–cinci ori mai mare decât în statele la experienţa cărora se referă strategia.

Nivelul mortalităţii la trafic este de patru–cinci ori mai mare

Anual, pe drumurile Republicii Moldova îşi găsesc moartea circa 500 de oameni (dintr-o populaţie de 3,5 milioane). 10% din victimele accidentelor rutiere sunt copiii. 3000 de oameni sunt anual traumatizaţi în accidente. La acest capitol, R. Moldova este într-un clasament internaţional alături de ţările Africii. La celălalt capăt al clasamentului se află Israelul. Numărul populaţiei acestei ţări este de circa 8 milioane din care mor anual în accidente rutiere circa 100 de şoferi şi pietoni. Circa 75% din accidentele soldate cu deces se produc din cauza încălcării regimului de viteză.

MAI al RM, în persoana ministrului Dorin Recean şi a vice-ministrului Seghei Diaconu, responsabil de implementarea Strategiei naţionale de asigurare a securităţii la trafic, a urmat experienţa partenerilor europeni, care, la momentul oportun, au colaborat cu investitorii privaţi în ceea ce priveşte implementare sistemelor de securitate la trafic.

 

Funcţia de control a respectării regulilor de circulaţie era pusă tradiţional pe umerii MAI. În urma reformei din 2012, iniţiate de dl ministru, fosta Poliţie Rutieră a fost transformată în Inspectoratul Naţional de Patrulare, iar în cadrul acestuia a fost creat Serviciul Tehnologii Informaţionale. În cadrul acestui serviciu funcţionează Centrul Unic de Monitorizare şi Coordonare (CUMC). Utilajul pentru funcţionarea acestei subdiviziuni a fost achiziţionat graţie unui grant în valoare de 5 mil. de dolari SUA acordat de Republica Populară Chineză. Este vorba de posturi de control, panouri de monitorizare video, dispozitive pentru colectarea şi conservarea informaţiei, dispozitive pentru monitorizarea traficului (350 de camere video) produse de o companie chineză, precum şi 45 de radare furnizate de o companie din Beijing.

Se înregistrează zilnic de la 400 până la 600 de încălcări

Se ştie deja că acest utilaj a fost instalat în Chişinău. În pofida unor deficienţe (radarele din Chişinău utilizează aşa-zisul efect Dopler, care, în condiţii de oraş, au o marjă de eroare de 50 la sută), simpla amplasarea pe drumurile capitalei a sistemului de monitorizare video a dat efectul scontat. Acest fapt a permis ministerului să implementeze această experienţă pe toate drumurile republicii, luând în consideraţie erorile comise la implementarea primului proiect. Şi totuşi, în pofida metehnelor sistemului de supraveghere video, a fost îmbunătăţită situaţia la trafic: se înregistrează zilnic de la 400 până la 600 de încălcări ale Regulamentului de circulaţie rutieră, 90% dintre care sunt legate de încălcarea semnalelor semaforului, semnelor şi marcărilor rutiere. Aproape jumătate din conducătorii auto încalcă regimul de viteză, încălcare ce pune cel mai frecvent viaţa în pericol.

Unul dintre obiectivele principale ale sistemului automatizat de monitorizare este reducerea vitezei medii la trafic. Studiile efectuate sub egida ONU în diferite ţări ale lumii arată o corelare directă între viteză şi accidente. De exemplu, majorarea vitezei doar cu 5% provoacă creşterea cu 22% a numărului de accidente rutiere soldate cu deces. În Norvegia există două tipuri de monitorizare: camerele de luat vederi, cele tradiţionale şi echipajele poliţiei rutiere. Camerele video au fost instalate relativ recent. Evident că, la început, au existat anumite probleme: imprimarea se efectua la un purtător magnetic, ce necesita să fie reinstalat din sistem în centrul de monitorizare. Ulterior, acest purtător a fost înlocuit cu imprimarea cu cifre care se transmitea automat, pe internet, la server. Această evoluţie (care nu este necesară, în R. Moldova, deoarece aici se instalează sisteme de generaţia a patra) a fost prezentată foarte bine într-un episod din serialul „Lillehamer”, în care un mafiot, trecând pe lângă un punct de control, încalcă regimul de viteză pe un drum de pădure. Unui pasager i-a venit în cap să distrugă camera video şi să scoată pelicula. Timp de câteva ore, sistemul a înregistrat gama de emoţii, transmiţând-o la centrul de monitorizare. În final, eroul nu găseşte pelicula, însă ajunge pe mâna poliţiei.

Actualmente, în toată Norvegia sunt instalate 330 de camere de luat vederi, iar poliţia planifică să majoreze numărul acestora până la 400. Se utilizează şi metodele tradiţionale de fixare a încălcărilor regimului de viteză, însă mai rar. În plus, trebuie să menţionăm că pe multe drumuri din Norvegia au fost reduse limitele de viteză de la 90 la 80 km pe oră, iar pe unele chiar de la 80 la 70 km pe oră. Toate aceste acţiuni au dus la micşorarea cu circa o pătrime a numărului de accidente cu final letal.

S-a recurs la parteneriat public-privat

Este important să aflăm schemele care se instalează în Occident şi rezolvarea tehnică a problemei. În majoritatea statelor, guvernele nu s-au ocupat de această problemă de sine stătător. S-a recurs la parteneriat cu persoanele private, cu întreprinderile specializate în tehnologii informaţionale. În majoritatea cazurilor, statul nu are bani pentru implementarea sistemului (să ne amintim că R. Moldova a fost ajutată la prima etapă de China), nici resurse pentru asigurarea funcţionării sistemului. Există experienţa nefastă a României şi a Ucrainei, unde sistemul a fost implementat pe banii bugetului şi, într-un sfârşit, s-a dovedit a fi o eroare. Este puţin să instalezi sistemul, deoarece, pentru a funcţiona, acesta necesită întreţinere.

S-a constatat de asemenea că, pentru a implementa acest sistem de ultimă generaţie pe teritoriul întregii republici, este nevoie de 250–290 mil. de lei, ceea ce constituie 15–20% din bugetul MAI sau chiar tot bugetul unui minister, cum ar cel de Externe. În plus, sistemul necesită cheltuieli permanente în valoare de 30–50 mil. de lei.

MAI al RM, în persoana ministrului Dorin Recean şi a viceministrului Serghei Diaconu, responsabil de implementarea Strategiei Naţionale, a renunţat la banii din buget şi a mers pe calea experienţei partenerilor europeni, care au atras investiţii private. În afara Chişinăului, camerele de luat vederi sunt instalate de o companie internaţională, care are experienţă în domeniu (a lucrat în America de Sud şi Africa) şi un program mai nou de prelucrare a datelor (fixează automobilul pe câţiva parametri, şi nu doar numărul de înmatriculare: acoperirea acestuia este în zadar!).

Această companie execută toate lucrările privind instalarea şi deservirea sistemului: achiziţionează utilajul, inclusiv achită TVA, îl instalează şi îl deserveşte. În schimb, compania primeşte un procent din amenzi minus TVA. Trebuie să menţionăm că mărimea amenzii medii este de circa 200 de lei  (majoritatea amenzilor se achită în 72 ore), însă numărul lor are o tendinţă de descreştere chiar din prima zi după instalarea sistemului. Astfel, cu timpul, tot mai mulţi şoferi ştiu despre camerele video şi reduc viteza pe aceste porţiuni de drum.

Numărul amenzilor are o tendinţă de descreştere

Se ştie însă micşorarea vitezei în preajma camerelor video poate avea efecte nocive. Când automobilul din faţă micşorează viteza de la 120 la 50 km pe oră există riscul tamponării cu automobilul care vine din spate. De aceea, în UE s-a ajuns la concluzia că radarele care măsoară momentan viteza pot fi doar o cale de a îmbunătăţi situaţia la trafic. Mai indicat ar fi ca acestea să funcţioneze în reţeaua comună, adică să controleze viteza medie de mişcare a automobilelor. În principiu, camerele instalate în raioane măsoară deja viteza medie conform formulei fizice viteză –timp – distanţă, iar marja de eroare este de mai puţin de unu la sută.

După ce MAI va transmite Guvernului amendamentele care prevăd noţiunea de „viteză medie”, aceste porţiuni vor creşte.  De exemplu, stâlpii cu camerele de luat vederi pot fi instalaţi pe drum la fiecare 500 de metri sau cinci km, ceea ce va face imposibilă, în timpul apropiat, depăşirea vitezei.

Călin Aprodu