Te-a părăsit. Cât de mult suferi?

Orice cuplu îşi doreşte dragoste, o dragoste fără sfârşit. Fiecare dintre noi ştie ce este dragostea, nu-i aşa? Acest sentiment se poate defini prin atracţie fizică, admiraţie faţă de calităţile celuilalt, o dorinţă nebună de a petrece timpul împreună, dar şi o responsabilitate faţă de fericirea celuilalt, de a satisface anumite dorinţe, nevoi. Fiecare defineşte dragostea în felul său.

Mulţi dintre noi au jurat să-şi iubească partenerul / partenera „până când moartea îi va despărţi”, dar atunci cum se face că multe cupluri ajung să nu se mai iubească, cum ajung să sufere?

Acum ceva timp, am citit câteva rânduri scrise de Dragoş în care dezbătea problema suferinţei femeii părăsite, dar şi a bărbatului părăsit. Cred că multe dintre Eve s-ar regăsi în acele rânduri.

Chiar aşa, cine suferă mai mult după un abandon? Bărbaţii sau femeile? Nu cred că putem pune etichete, mai ales când este vorba de sentimente. Poate ştii şi tu cum e să ajungi la capătul răbdării, să simţi că îţi pierzi minţile, că nu mai rezişti. Nu iau partea nimănui şi, de aceea, cred că şi bărbaţii pot ajunge în acest punct, deloc plăcut, al vieţii lor.

Ce a făcut Ioana când a fost părăsită? „Păi, întâi de toate, am şters numărul lui de telefon, adresa electronică şi orice urmă care m-ar fi putut duce cu gândul la el. Mai greu a fost cu sentimentele pe care nu mi le-am putut reprima pentru o perioadă lungă, foarte lungă. Viaţa mea a fost cu susul-n jos foarte mult timp. Dar, gândindu-mă la perioadele urâte pe care le-am trăit alături de el, chiar dacă au fost puţine, am găsit puterea ca, încet-încet, să trec peste, să îmi revin. Suferinţa a fost una interioară, mocnită, care mi-a afectat foarte mult stima de sine. Totuşi, cred că şi bărbaţii suferă, dar doar dacă sentimentele faţă de persoana de alături sunt puternice şi adevărate.”

Uneori, nici momentele fericite, petrecute împreună, nu mai contează, pentru că durerea provocată de un abandon poate anula tot ce a fost frumos. Maria îşi aminteşte de o replică a fostului iubit, pe care acum, la ceva timp după ce a fost părăsită, o consideră foarte amuzantă: „Vei rămâne cu clipele frumoase petrecute împreună. Acestea nu te vor ajuta să treci mai uşor peste această despărţire?”. Aceste cuvinte m-au lăsat mască şi m-au ajutat foarte mult să îl şterg din mintea mea pe el. Uneori, bărbaţii te ajută, prin penibilităţile pe care le debitează, să îţi curme suferinţa despre care credeai că va dăinui în sufletul tău foarte mul timp”.

Atât femeile, cât şi bârbaţii pot părăsi, pentru că aşa au chef sau dintr-un capriciu. Cine suferă mai mult? Cel ale cărui sentimente sunt mai puternice.

Mihai îmi spunea că a părăsit şi a fost părăsit. Atunci când a părăsit, s-a simţit energizat: „Nu ştiu. E ceva în natura noastră: când abandonăm un teritoriu cucerit, tindem să plecăm plini de energie spre altul. Asta se întâmplă atunci când sentimentele pentru femeia părăsită nu sunt puternice sau sunt aproape inexistente. Unii părăsesc şi din orgoliu, dar această motivaţie îmi pare o prostie, pentru că atunci când iubeşti nu există orgoliu”.

Şi lui Mihai i s-a întâmplat să fie părăsit: „A fost… Mi-a fost greu mult timp, foarte mult timp. Şi acum, când sunt melancolic, îi mai trimit câte un sms. Şi nu e vorba de orgoliu rănit sau de ceva în acest gen. Ţin foarte mult la ea şi ajunsesem să o iubesc. Poate o mai iubesc încă… Deci, şi băieţii plâng cateodată, iar uneori suferă mai mult decât şi-ar putea imagina orice femeie. Un bărbat adevărat nu plânge niciodată – asta e o prostie pe care niciun bărbat şi nicio femeie nu ar trebui să o creadă.
Suferinţa nu face diferenţieri

Şi eu, ca şi Dragoş, am întâlnit multe femei devastate fizic, psihic şi social de un abandon, femei cu privirea pironită în hău, cu faţa boţită, schimonosită de plâns şi durere, năucite de ceea ce li s-a întâmplat, ţintuite la pământ, cu un nod în gât la fiecare lacrimă prelinsă pe obraz… Însă, am întâlnit şi bărbaţi cât muntele plângând precum copiii, cu inima frântă, marcaţi de disperarea abandonului, căzând în genunchi de durere, zdrobiţi de suferinţă…

Femeile suferă mai mult decât bărbaţii?

Nu cred. Om fi noi reprezentantele sexului slab, dar asta nu ne oferă „privilegiul” de a fi mai suferinde decât un bărbat abandonat, părăsit. Atunci când există sentimente puternice, suferinţa nu face niciun fel de diferenţieri.

The following two tabs change content below.