Taxele de stat bat la buzunare

justitie judecatorie foto.nadea roscovanuJudecătorii sunt responsabili nu doar pentru pronunţarea sentinţelor, dar şi pentru stabilirea taxelor privind examinarea litigiilor

Justiţia ar încasa sume ce se abat de la reglementările tarifare ale Legii cu privire la taxa de stat în instanţele judecătoreşti. Acest lucru se întâmplă din cauza că nici Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), nici Curtea de Conturi (CC) şi nici Ministerul Justiţiei (MJ) nu înregistrează o structură care ar efectua un control al modului de stabilire a taxei de stat. Eduard Balan, şeful serviciului de presă al IFPS, a declarat că instituţia sa nu controlează modul de stabilire a taxelor de către judecători. IFPS duce evidenţa privind achitarea taxelor de către cetăţeni.

În timp ce pentru categoriile de cereri cu privire la împărţirea locuinţei, în urma divorţului, Legea taxei de stat stabileşte mărimea de „3% din valoarea partajului solicitat de reclamant, dar nu mai puţin de 150 lei”, judecători care au solicitat anonimatul au recunoscut că o cerere cu privire la partajarea averii ajunge să fie impozitată de fapt cu 7–8 mii de lei.

Taxe preconcepute de 7–8 mii de lei

Suma respectivă este confirmată şi de către un cetăţean din Chişinău, Vadim Domenco. Acesta a menţionat că, pentru a-şi primi partea de locuinţă pe care o merită dintr-un apartament cu trei camere, instanţa de judecată l-a informat că demararea unei acţiuni de judecată îl costă 8 mii de lei. Deoarece este şomer şi nu dispune de aceşti bani, cererea sa nu este pusă pe rol

De aceea, Vadim doarme într-un vagon amplasat nu departe de locuinţa sa, sectorul Ciocana, mun. Chişinău. În asemenea cazuri, instanţa ar trebui să opereze unele scutiri de taxă, luându-se în consideraţie situaţia morală şi materială a cetăţeanului.

Cine şi cât achită

Ex-preşedintele Judecătoriei Leova, avocatul Gheorghe Bordea, a confirmat că „în cazul unei locuinţe estimată la 60 mii de lei, calculul de 3% reţinut din 1/2 al patrimoniului ne conduce, conform legii, la taxa de stat în valoare de 1000 de lei”.

Legea taxei de stat prevede pentru restul cauzelor civile şi economice o clasificare graduală, începând cu 3 la sută, suma percepută din valoarea revendicărilor, până la 0,01%.

În ce priveşte dosarele patrimoniale, Legea taxei de stat nr. 1216 din 3 decembrie 1992 prevede aceleaşi 3% din suma revendicărilor. Însă, în cazul acestora, se ţine cont de următorul plafon – „nu mai mult de 25 mii de lei pentru persoanele fizice ori nu mai puţin de 150 de lei. Pentru persoanele juridice, nu mai puţin de 270 lei şi nu mai mult de 50 mii de lei”.

Cine pierde achită taxa

Relevăm că Legea taxei de stat nu indică cine dintre părţi – reclamantul sau reclamatul – şi la ce etapă a desfăşurării dosarului este obligat să achite taxa de stat. Această din urmă reglementare este implementată de Codul de Procedură Civilă (CPC), o lege mai puţin transparentă. În general, Legea taxei de stat nu propune doar taxe, ci şi efectuarea justiţiei în diferite dosare. Conform legii, în dosarele cu privire la faliment, înregistrarea unei cereri constituie 400 de lei, plus alte taxe. Acestea favorizează întreprinderile insolvabile estimate la preţuri mari.

„Indiferent de varietatea pretenţiilor de ordin material, a bunului revendicat, fie că e vorba de restituirea unei datorii, fie de despăgubirea unor prejudicii, CPC prevede achitarea taxei de stat odată cu depunerea reclamaţiei. În cazul fiecărui litigiu în care a fost încasată taxa de stat, se emite un titlu executoriu. Acest document demonstrează CC şi IFPS achitarea taxei de stat”, a spus Victor Orândaş, judecător la Judecătoria Comercială de Circumscripţie (JCC).

Termene şi statute

Potrivit acestuia, dacă reclamantul este în imposibilitatea de a achita taxa de stat, deoarece este şomer, invalid sau pensionar, va depune o cerere suplimentară. Judecătorul decide dacă acceptă integral sau parţial cererea. Orândaş spune că taxa de stat atinge cote maxime în litigiile dintre agenţii economici care prevăd încasarea datoriilor sau pretenţiile de ordin material, litigii ce reies din relaţii de antrepriză.

Prejudiciile morale provocate unei persoane fizice alcătuiesc de asemenea taxe mari; judecarea acestei categorii de cauze ţine de competenţa judecătoriilor de fond. De regulă, garanţia achitării taxei de stat este asigurată de persoana care pierde procesul, a explicat judecătorul Orândaş. „Legislaţia procesuală îl obligă pe reclamant să achite taxa de stat indiferent de soluţia litigiului”, a explicat avocatul Vasile Nicoară. „În practica judiciară, taxa de stat este încasată proporţional cu pretenţiile admise. Partea care pierde compensează şi cheltuielile celeilalte părţi. Conform aceluiaşi CPC, dacă într-o perioadă de cinci zile de la repartizarea cererii, taxa de stat nu este achitată, judecătorul emite o încheiere pentru a nu da curs cererii de judecată”, a adăugat Nicoară.

Cele mai mari venituri la buget

Înregistrarea unei reclamaţii privind constatarea faptelor de lezare a demnităţii şi onoarei costă doar 100 de lei. Dacă una din solicitările reclamantului presupune despăgubirea materială, legea mai prevede o taxă de stat conform plafonului.

O cerere privind al doilea divorţ presupune taxa de 200 de lei. Nici furnizarea copiilor scrise din dosare şi a probelor audio nu este gratuită. Conform aceloraşi reglementări, aceste servicii constituie 10 şi, respectiv, 20 de lei. Nu prevăd taxa de stat dosarele penale, administrative, contestarea faptului represiunii, a actelor administrative, pensia alimentară, litigiile de muncă etc.

Potrivit şefului Departamentului Administrare Judecătorească a Ministerului Justiţiei, Constantin Bragoi, în 2013, instanţele de judecată au transferat în bugetul de stat 50 de milioane de lei.

50 de mil. de lei în 2013

Potrivit şefului Direcţiei Planificare şi Statistică Fiscală a IFPS de pe lângă Ministerul Finanţelor (MF), Nicoleta Nimerenco, încasările totale privind taxa de stat la buget pentru 2013, pentru cauzele examinate de judecătorii, dar şi pentru alte certificate emise de alte organe de resort, care au dreptul să aplice taxa de stat, conform Legii taxei de stat, constituie 90 786 545, 17 lei. „Alte organe de resort” sunt Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, Ministerul Justiţiei, serviciile de stare civilă, în total, legea prevede 14 structuri de ramură care încasează taxa de stat.

Alina Avram 

The following two tabs change content below.