Tatiana Popa, consulul general al României la Cernăuţi:

„Nu este rolul unei misiuni diplomatice să rezolve problema şcolilor româneşti din Ucraina”

La Consulatul României din Cernăuţi, zilnic, pot fi văzute cozi interminabile de români din Ucraina, care vor să-şi ridice viza pentru călătorii în patria lor istorică ori pentru a-şi depune actele, în vederea redobândirii cetăţeniei române. Viza poate fi obţinută doar peste o săptămână, din cauza unui personal extrem de mic al instituţiei, care nu reuşeşte să deservească în timp util valul de solicitanţi.

Consulul Tatiana Popa îndeamnă jurnaliştii români să se aplece asupra vieţii  românilor din acea zonă. Să identifice soluţii viabile contemporane, pentru a face mai vizibilă presa românească şi tot ce exprimă acest teritoriu în România. În pofida plângerilor liderilor societăţii civile din Cernăuţi, cu privire la încălcările grave ale drepturilor  românilor din Ucraina, Tatiana Popa susţine că are un dialog „foarte, foarte bun cu autorităţile ucrainene locale”.

Angelina Olaru

„Aceste chestiuni nu pot fi soluţionate într-un interval atât de scurt de timp”

– În ce măsură Consulatul României din Cernăuţi ajută comunitatea românească de acolo?

–  Nimeni nu spune că, comunitatea românească, ca şi alte comunităţi ale unor minorităţi din Ucraina, nu are probleme. În 20 de ani de la recunoaşterea statului Ucraina, au început să iasă la iveală şi problemele comunităţii românilor din Ucraina. Ele au fost localizate de principalii lideri ai asociaţiilor româneşti, care după 1991, şi-au reluat activitatea întreruptă temporar anterior. Noi, în primul rând, încercăm să-i ascultăm, să-i punem în legătură cu forurile competente din România, care la diverse niveluri ale dialogului bilateral, discută cu omologii din Ucraina şi solicită un tratament egal al comunităţii româneşti din Ucraina, sub raportul drepturilor, cel puţin egal, faţă de maniera în care Statul Român tratează minoritatea ucraineană din România. Aceste chestiuni nu pot fi soluţionate într-un interval atât de scurt de timp.

– Cum decurge dialogul Dvs. cu autorităţile locale?

– Avem un dialog foarte, foarte bun cu autorităţile ucrainene locale. Sunt însă şi anumite chestiuni ce ţin de organele centrale ale statului. Ele încearcă să ridice aceste probleme la nivele centrale, încercând ca în bugetul repartizat regiunii să poată dispune de o finanţare mai substanţială, care să le permită, ca autorităţi locale, să rezolve şi doleanţele reprezentanţilor comunităţii româneşti.

Lipsa unui dialog politic trilateral dintre România, RM şi Ucraina nu credeţi că a agravat situaţia românilor din Ucraina?

– Nu sunt de acord cu afirmaţia că nu ar exista un dialog trilateral. Existenţa euroregiunilor, între care aş aminti Euroregiunea „Prutul de Sus”, la şedinţele căreia sunt parteneri egali reprezentanţii regiunii din partea de est a RM şi din Regiunea Cernăuţi. Există la ora actuală proiecte transfrontaliere, chiar dacă nu în măsura în care ne-am fi dorit, la care sunt implicaţi parteneri din regiunile Cernăuţi, Bălţi şi în egală măsură, din Suceava sau Botoşani. Prezenţa lor în aceste euroregiuni îi apropie şi îi ajută să dezvolte proiectele transfrontaliere.

– Veţi rezolva problema şcolilor româneşti din Ucraina?

– Nu este rolul unei misiuni diplomatice s-o rezolve. Sunt convinsă că această problematică îşi va găsi rezolvarea.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău