Ţap ispăşitor, în scandalul cazinourilor

cayino.f.nadea roscovanuDosarul legat de una din cele mai scandaloase fraude parlamentare din istoria RM, Legea cazinourilor care a avut loc în vara anului 2010, şi a dus la prejudicierea bugetului cu circa şase milioane de lei, a fost transmis în instanţa de judecată. În dosar figurează un singur acuzat, fostul consultant principal al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Andrei Conişescu.

Procurorii îl acuză pe fostul consilier al lui Veaceslav Ioniţă că ar fi imprimat pe hârtie textul final al legii cu amendamentul şi erorile care au dus la prejudicierea bugetului, gafă care ar fi trecut neobservată ulterior de autorii legii – ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, preşedintele Comisiei, Veaceslav Ioniţă, şi, în final, legea a fost semnată şi promulgată de liderul liberal, pe atunci preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al statului, Mihai Ghimpu, care n-ar fi observat nici el eroarea.

„Exista o înţelegere”

Dosarul a fost transmis la Judecătoria Buiucani, iar prima şedinţă urmează să aibă loc pe 12 iunie, curent. Conişescu neagă că ar fi introdus amendamentul fraudulos în textul legii, chiar dacă includerea amendamentelor şi confruntarea textelor legii cu stenograma ţine de competenţa consilierilor comisiilor parlamentare. „Am fost doar un executor, luam mapa cu hârtii dintr-un loc şi o duceam în altul. După şedinţa Parlamentului legea, stenograma, anexa la raport au fost transmise autorului, în cazul dat Ministerul Economiei, iar acesta din urmă mi l-au transmis înapoi. După aceasta, actul legii a fost dus la secţia de redactare, corectare. Ulterior, l-a verificat iarăşi autorul, Ministerul Economiei. Ministrul Valeriu Lazăr a fost primul care a contrasemnat. Apoi textul legii a fost transmis Direcţiei juridice, care de asemenea era obligată să verifice corectitudinea acestuia.

În final, şi-a pus semnătura, Veaceslav Ioniţă, în calitate de preşedinte al Comisiei, şi eu”, spune Conişescu, care azi e de părere că toţi cei care au semnat legea în cauză ştiau de amendamentul cu bucluc, dar a existat o înţelegere. „Când am dus legea cu amendamentul pentru a fi contrasemnată de Lazăr, mapa cu acte, la cererea ministrului, a fost examinată timp de o oră de doi specialişti de secţii. În acest răstimp am stat în anticameră şi am aşteptat. Apoi aceia au ieşit şi am fost invitat în cabinetul ministrului. Lazăr a întrebat ce conţine adăugător varianta legii venită din Parlament spre deosebire de cea care a fost trimisă de Guvern. Am spus că conţine amendamentul lui Untilă. A zâmbit şi a contrasemnat. Toţi ştiau de existenţa acestui amendament şi presupun că ştiau şi modul în care a fost examinat în Parlament”, spune Conişescu.

Amintim însă că la şedinţa comisiei de anchetă care a examinat acest caz, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, şi viceministrul Sergiu Ciobanu, au declarat că executantul din minister nu a avut acces la stenograma şedinţei Parlamentului şi că unica intervenţie a autorului în legea adoptată a fost contrasemnarea acesteia pe verso. Nici comisia de anchetă nu a putut stabili clar cine a introdus amendamentul fraudulos în textul legii.

Avea funcţie de executor

Avocatul fostului consilier, V. Babără, a contestat ordonanţele procurorilor de pornire a urmăririi penale pe motiv că, în momentul când s-a produs frauda, Conişescu nu avea statut de persoană publică, aşa cum susţin procurorii, ci avea statut de persoană cu funcţie înaltă de răspundere. Dar chiar şi dacă ar fi fost persoană publică, în cazul dat fiind consultant principal, avea funcţie de executor. În pofida faptului că consultanții din comisiile parlamentare au o funcție de executor, procurorii au cerut pentru Conişescu o pedeapsă cu privarea de libertate pentru un termen de la 6 la 10 ani.

Conişescu, un ţap ispăşitor

Comentatorul politic Valentin Dolganiuc este de părere că în scandalul falsificării „Legii cazinourilor”, Conişescu are un rol de ţap ispăşitor. „Să ne amintim mai întâi cum a fost votată această lege. Procesul legislativ a fost încălcat, deja este o crimă. S-a încheiat discuţia proiectului respectiv, s-a trecut la un alt proiect, s-a încheiat procedura de discuţie, după aceea s-a revenit, ca printre altele, cu un amendament legat de proiectul de lege precedent şi s-a trecut la vot, ceea ce este inadmisibil. De această falsificare sunt responsabili Ioniţă, Urechean, care au insistat ca amendamentul în cauză să fie citit. Sunt o mulţime de persoane responsabile care au trecut cu vederea frauda, şefi ai secţiilor de redactare, juridică. Spre deosebire însă de aceştia, semnătura preşedintelui Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, a preşedintelui Parlamentului şi a preşedintelui statului au valoare juridică, respectiv ei sunt cei care ar trebui să poarte răspundere pentru această fraudă”, afirmă Dolganiuc.

Şi deputatul liberal Valeriu Munteanu, care a fost secretar al comisiei de anchetă pentru examinarea Legii cazinourilor, este de părere că Conişescu joacă un rol de ţap ispăşitor. „În cazul scandalului cazinourilor, Comisia de anchetă a ajuns la concluzia că Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe, personal se face vinovat de falsificarea acestei legi. Mai mulţi procurori au refuzat să se ocupe de acest caz şi să-l inculpe pe Conişescu. Este regretabil să vezi cum se face justiţie cu jumătăţi de măsură la noi. Sunt absolut sigur că acest dosar l-a făcut extrem de vulnerabil pe Ioniţă. Acesta a devenit o marionetă în faţa unora care au pâinea şi cuţitul în justiţia din RM”, a spus Munteanu.

Amintim că scandalul legat de fraudarea „Legii cazinourilor” a apărut pe 15 iulie 2010. Aleşii poporului au votat legea care reglementa activitatea cazinourilor. Veaceslav Untilă, pe atunci deputat, fost membru al partidului lui Serafim Urechean, subordonat pe linie de partid lui Mihai Ghimpu, a propus un amendament prin care să fie redusă taxa pentru o masă de joc, de la 360 la 180 de lei, amendament care însă nu a fost supus votului. Cu toate acestea, cifrele prevăzute în amendamentul respectiv au apărut în legea semnată şi promulgată de liderul liberal, pe atunci preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al statului. Astfel, bugetul statului a fost prejudiciat de suma de 5,6 milioane de lei. Guvernul a descoperit eroarea şi a contestat actul legislativ la Curtea Constituţională. Ulterior, comuniştii l-au acuzat pe Ghimpu că ar fi prejudiciat bugetul. Liderul liberal a declarat că preşedintele Parlamentului nu are obligaţia de a verifica textul şi de a-l confrunta cu stenograma, ci doar de a-l semna.