Tânăra de nota zece // „Moldovenii o duc greu pentru că nu au răbdarea să-şi exploreze potenţialul”

lidia sanduleac evenimentd edicat studentilorFire zbuciumată, Lidia Sanduleac, o tânără de 23 de ani, absolventă a liceului „Vasile Alecsandri” din Ungheni, învaţă azi la trei facultăţi – ştiinţele politice la Universitatea din Wuhan, China, mai studiază la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, în plus, urmează Dreptul la secţia fără frecvenţă a Universităţii de Studii Europene din Chişinău. Vorbeşte fluent cinci limbi străine, printre care engleza, chineza şi franceza, şi este pasionată de călătorii, politică şi sport.

A devenit cunoscută opiniei publice de la Chişinău, în calitate de moderatoare a unei emisiuni de divertisment de la un post de televiziune din China. Vorbea fluent chineza şi părea că se simte în largul ei în această ţară. În realitate, traversa o perioadă destul de dificilă.

Un ocol prin Europa

Lidia vorbeşte despre călătoriile sale prin diferite oraşe de pe glob cu aceeaşi uşurinţă cum ar vorbi despre localităţile din jurul oraşului său de baştină, Ungheni. La 15 ani, a călătorit în Israel. În vara aceluiaşi an, a câştigat o bursă în SUA, unde timp de un an a învăţat limba engleză şi a cunoscut obiceiurile şi tradiţiile americanilor.

S-a molipsit de felul lor de a gândi şi a se simţi liber. Întoarsă din America, a susţinut Bacul în clasa cu profil francofon la liceul din Ungheni. Visa ca după absolvire să activeze în sfera diplomaţiei. Şi-a depus dosarul la Facultatea de Drept a Universităţii Versailles din Franţa şi, în acelaşi timp, pentru a se asigura că nu va rata un an de studii – la Facultatea de Ştiinţe politice de la Universitatea din Wuhan, China, şi la o Universitate din Moscova. Iniţial, a aflat că a fost admisă la Universitatea din Franţa. „Eram cu un grup de voluntari în Slovacia ca să dăm o mână de ajutor la crearea unui centru pentru persoane cu dizabilităţi. La întoarcere, am decis să vizitez Italia. Mă aflam la Roma, când am primit un apel din China şi am fost anunţată că am fost admisă şi la Universitatea din China. Între cele două universităţi, până la urmă, am ales-o pe cea din China”, ne spune tânăra.

 O revenire la doctrina marxist-leninistă

lidia sanduleac la tv china

A avut un şoc când a ajuns în China, nu atât din cauza arhitecturii oraşelor, mai văzuse multe metropole până atunci, ori a tradiţiilor şi obiceiurilor, cât din cauza fluxului nespus de mare de oameni. La universitatea la care a fost admisă studiau 60 de mii de studenţi, cât toată populaţia or. Ungheni. În pauză, în campusul universităţii, oriunde îţi aruncai privirea, vedeai curenţi mişcători de oameni. „Am fost uimită iniţial, apoi m-am simţit apăsată de acest fenomen. Mai târziu, când aveam posibilitatea, mă retrăgeam în munţi pentru a fi cât de cât singură”, ne spune tânără. La început, s-a confruntat cu dificultăţi legate de studierea limbii. Abia după doi ani de aflare în China a deprins metodologia de studiere şi a început să vorbească fluent şi să citească în limba chineză. Înregistra succese la universitate, practica sportul în domeniul artelor marţiale şi totodată s-a angajat să predea engleza la o grădiniţă.

Şi, culmea adaptării la această ţară, a început să simpatizeze doctrina social-democratică! „Părinţii mei au absolvit facultatea de istorie. Tata, care simte şi gândeşte româneşte, s-a alarmat când a aflat că la universitate studiez aprofundat doctrina marxist- leninistă şi că vorbesc cu simpatie despre doctrina social-democratică. În vacanţe, acasă, am început să ne contrazicem şi, ca să balansez cumva cunoştinţele obţinute în China, am depus dosarul la Facultatea de Drept de la Universitatea de Studii Europene din Chişinău”, ne spune tânăra.

Viaţa de la capăt

lidia sanduleac

În una din zile, decanul facultăţii de la Universitatea din Wuhan a recomandat-o unei televiziuni din oraş. Aveau nevoie de o persoană, cu trăsături europene, care să cunoască limba chineză. „Am participat la casting şi, spre surprinderea mea, am fost angajată. Era o emisiune de ştiri de divertisment, la care, în sfârşit îmi puteam da frâu liber emoţiilor, glumeam, eram veselă. De altfel, după trei ani de aflare în China, am început să mă îndoiesc că locul meu e acolo. Mă interesasem deja la Ambasada R. Moldova din Beijing de un loc de muncă şi în acelaşi timp conştientizam tot mai intens că diplomaţia nu este domeniul în care vreau să activez. Colegii erau încântaţi că lucram la televiziune, mi s-a întâmplat să fiu recunoscută în metrou, dar tot ce făceam, făceam mecanic, intrasem într-o depresie pe care nu ştiam cum s-o depăşesc. Într-o zi, am luat un stilou şi o foaie şi primul gând pe care l-am notat e că vreau să devin medic. Le-am telefonat părinţilor şi i-am anunţat că am decis să mă întorc acasă şi să încep totul de la capăt”, povesteşte Lidia.

Mama Lidiei a primit vestea cu bucurie. Tata s-a supărat, sperând că e o toană trecătoare şi că Lidia va duce la bun sfârşit ceea ce a început. În vara anului trecut, Lidia a depus dosarul la Universitatea de Medicină din Iaşi. A decis că, dacă nu este admisă, îşi va călca pe inimă şi se va întoarce în China. Spre marea ei bucurie, a fost admisă. Azi Lidia Sanduleac se află la primul stagiu la spitalul raional din Ungheni. „Sunt foarte fericită, consider că tot ce-am învăţat până acum a fost pentru a mă ajuta să mă formez ca medic, o profesie care cere multă responsabilitate şi dăruire”, ne spune tânăra. Lidia nu a abandonat studiile în China şi planifică pe viitor să susţină exemenele de licenţă la această universitate.

Greşeala care îţi marchează destinul

Trebuie să amintim că tânăra a dorit să devină ambasadoare, încă de pe băncile şcolii, când nu ştia mai nimic despre acest domeniu. Dar a perseverat ca să-şi vadă visul realizat. „Nu cred că sunt prima care am ajuns, după mai multe dificultăţi, sa-mi găsesc locul potrivit. Foarte mulţi tineri greşesc azi în alegerea profesiei. Susţin Bacul şi se grăbesc să-şi facă studiile la facultate. Uneori nu au idee despre profesia pe care o aleg, dar urmează exemplul altor tineri, sfatul părinţilor, exemplul surorilor, fraţilor şi deseori greşesc. Eu am vrut cu tot dinadinsul să-mi găsesc locul potrivit în viaţă şi acum sunt fericită”, spune tânăra.

Întrebată, după atâtea călătorii şi cunoaşterea mai multor culturi, de ce crede că o duc cetăţenii R. Moldova atât de greu, revine la prima idee. „Oamenii noştri nu au răbdarea să-şi exploreze potenţialul. Foarte mulţi moldoveni ocupă posturi de muncă, activează în domenii în care nu le este locul. Pe când peste hotare, la 23 de ani, cât am eu, mulţi abia încep studiile la o facultate. Până atunci realizează ceva, descoperă ce interese au şi deja intuiesc ce profesie vor să îmbrăţişeze. La noi sistemul suferă pentru că mulţi nu sunt la locul potrivit, nu le place activitatea pe care o desfăşoară şi nu pun suflet în ceea ce fac. Evident, cineva ar putea invoca şi problema salariilor mici, dar de fapt problema cea mare e că oamenii îşi aleg greşit domeniul de activitate”, conchide tânăra.