Posts Tagged “tricolorul”

Bătrânul cu sufletul larg cât o ţară (a plecat la Domnul)

By |

Bătrânul cu sufletul larg cât o ţară  (a plecat la Domnul)

A știut mereu să le vorbească cu multă înțelepciune

Read more »

„Eternitatea” rusească // De 9 mai, militarii ruşi îşi manifestă deschis prezenţa la Chişinău

By |

„Eternitatea” rusească // De 9 mai, militarii ruşi îşi manifestă deschis prezenţa la Chişinău

„Îl vezi pe colonel? Aceştia sunt ai noştri, din GRU! Bravo, băieţi!”

Read more »

Drapelul umilinţei // Prin promovarea steagului său, preşedintele Igor Dodon manifestă dispreţuire faţă de simbolurile de stat şi dezbină societatea, spun istoricii

By |

Drapelul umilinţei // Prin promovarea steagului său, preşedintele Igor Dodon manifestă dispreţuire faţă de simbolurile de stat şi dezbină societatea, spun istoricii

Deciziile despre adoptarea simbolurilor de stat sunt prerogativa Parlamentului

Read more »

Istoricul Ion Negrei despre drapelul lui Dodon: „O imaginație a unor autori de desene animate”

By |

Istoricul Ion Negrei despre drapelul lui Dodon: „O imaginație a unor autori de desene animate”

„Această inițiativă distructivă vine să ațâțe spiritele în rândurile populației sărăcite”

Read more »

Marea Adunare Centenară // Fotoreportaj

By |

Marea Adunare Centenară // Fotoreportaj

Chişinău, 25 martie 2018.

Read more »

Mărțișoare cu miros de lavandă

By |

Mărțișoare cu miros de lavandă

Acum cinci ani, o femeie de la Cricova a reușit să confecționeze mărțișoare cu miros de primăvară

Read more »

Zidurile Cetății Albe au plâns și s-au bucurat după 73 de ani în limba română, alături de ele câteva mii de români

By |

Zidurile Cetății Albe au plâns și s-au bucurat după 73 de ani în limba română, alături de ele câteva mii de români

Eveniment de excepție organizat de ICR cu ocazia Zilei Limbii Române!

Read more »

Scrisoare Basarabiei

By |

Scrisoare Basarabiei

Am fost şi rămân unionist convins.

Read more »

Un kilometru de tricolor

By |

Un kilometru de tricolor
youtu.be/q8B75j2YnIg

Timp de câteva luni, tinerii unionişti au colectat resurse financiare pentru a coase acest simbol românesc.

Read more »

Tac ca motanii

By |

Tac ca motanii

Avocatul Poporului din Moldova, Mihail Cotorobai: „Obligaţia statului este de a eficientiza permanent procedura de vot, astfel încât să asigure exercitarea fără impedimente a acestui drept fundamental”

Read more »

“Ziua de la 27 aprilie 1990 reprezintă o finalitate firească a mişcării naţionale”

By |

“Ziua de la 27 aprilie 1990 reprezintă o finalitate firească a mişcării naţionale”

Republica Moldova sărbătoreşte 25 de ani de la oficializarea tricolorului ca drapel de stat

Read more »

Citate pentru Mao

By |

Citate pentru Mao

Fracțiunea socialiștilor din Parlament a apărut, toți ca unul, cu gândaci de Colorado prinși la piept. După ce au mințit oamenii în campania electorală, iată-i că vin în forul suprem al țării cu însemnele unui stat străin și ocupant. Până și Kazahstanul, chiar și Belorusia, fără să mai amintim de Ucraina sau de balticii –…

Read more »

Linia // Unde ţi-ai băgat limba, dle Gaburich?

By |

Linia // Unde ţi-ai băgat limba, dle Gaburich?

Din CV-ul premierului a dispărut cu totul specificarea „limbă maternă”

Read more »

Tiraspolul refuză milionul

By |

Tiraspolul refuză milionul

Deşi după întâlnirea în formatul 5+2 de la Tiraspol din 19 august dintre vicepremierul Eugen Carpov şi aşa-numitul ministru de externe, Nina Ştanski, au fost date asigurări că şcolile cu predare în limba română din stânga Nistrului îşi vor începe activitatea în regim normal, directorii de instituţii au afirmat că, până acum, problema legată de plata arendei clădirilor trenează.

Read more »

Calea sigură spre aderare

By |

Calea sigură spre aderare

Stimate domnule Președinte al Republicii, domnilor ex-Președinți!

Stimate domnule Președinte al Parlamentului!

Read more »

Acoperişul tricolor al preotului Cristea

By |

Acoperişul tricolor al preotului Cristea

„Dacă omul e sărac, nu va lua de la el bani pentru înmormântări ori pentru alte servicii”

Read more »

Povestea lui John Onoje: africanul ce vrea unirea/ REPORTAJ

By |

„Stop ocupația, mafia rusească! Afară armata 14!” rostește cu dîrzenie John Onoje cu tricolorul pe umeri, în paltonul cu poale lungi și șapca acoperindu-i fruntea. Dacă îl numește cineva negru sau nespălat, John îi răspunde deopotrivă blînd și neîngăduitor „Nu trebuie așa, nu trebuie…”. În cei 15 ani trăiți pe pămînturile Moldovei, activistul de culoare a învățat limba română și istoria țării, a dobîndit cetățenia și a candidat la președinția republicii. Urmărit de frici nebănuite și înfruntînd foamea și ocara, John n-a urmat calea multor moldoveni. N-a devenit în nici o împrejurare indiferent.

Copilărie fără amintiri

Dacă îl vei întîlni azi pe stradă, îți va zîmbi larg cu două rînduri de dinți albi și îți va spune senin și deslușit „Hristos a înviat!”. Așa se salută și creștinii din Sierra Leone, un mic stat african din vestul continentului, aflat la peste șase mii de km depărtare. Stat pe care John Onoje a fost nevoit să-l părăsească în 1999, cînd un război sîngeros a început între musulmani și catolici. „Musulmani – dușmani. Ei vor să schimbe țara, să fie musulmani. Era periculos. Război. Părinții mei au fost împușcați”, își amintește bărbatul, iar vocea lui nu se lasă cuprinsă de vreun tremur.

În războiul civil din Sierra Leone, peste 50 de mii de oameni și-au pierdut viețile. Țara cu deviza „Unitate, Libertate, Dreptate” numără șapte lovituri de stat militare și mii de copii soldați cu arme în mîini și rucsacuri de jucărie în spate. John nu s-a aflat printre ei. Întrebat care e cea mai frumoasă amintire din copilărie, acesta se blochează. „Amintire din copilărie, amintire frumoasă…”, repetă bărbatul. Urmează o liniște răvășitoare. „Nu am așa… nu am, nu am”, răspunde zîmbind. Totuși, vorbește cu multă căldură de părintele Mosignor de la biserica catolică ce l-a adăpostit. „Părinții mei erau săraci. Părintele Mosignor era ca tatăl meu, m-a ajutat cu școala, cu universitatea. A murit de o boală incurabilă. Cînd am plecat, era viu. Da, da!”, articulează apăsat John, poate pentru a-și auzi cuvintele și în final, a le crede.

N-avem libertate, nu?

Îmbarcat pe un vapor de mari dimensiuni, John Onoje a ajuns la Odesa, iar de acolo, la Chișinău. „Aici am ajuns din întîmplare. Un băiat m-a ajutat să închiriez, lucram la magazinul lui. Dar veneau bărbați și spuneau că eu negru. M-au bătut”, povestește John, întorcîndu-și palmele albe spre cer. A schimbat zeci de locuințe – după ce-l lăsau să închirieze vreo camera timp de cîteva luni, oamenii îl alungau. „Că nu știam rusa. Că veneau polițiștii la mine. Eu întrebam care probleme, că eu nu am datorii. Mafia, comuniștii…”, spune ca pe o lecție bărbatul.

Odată, polițiștii l-au dus la sector și l-au lăsat să dormă cîteva zile pe podeaua de piatră, rece și umedă. L-au ținut în cătușe pînă i-au sîngerat încheieturile întunecate. John își frămîntă mîinile, lăsînd la iveală cicatricile. „Greu, da… Timp de un an, am învățat limba română. O profesoară m-a învățat despre istorie, despre eliberarea Basarabiei, despre ocupație. Nu? N-avem libertate, nu?”, întreabă bărbatul, cu o pereche de ochi ce vor confirmare și susținere. În tot acest timp, John mergea de la o instituție la alta pentru a-și perfecta actele de refugiat: Organizația Națiunilor Unite, Organizația Internațională pentru Migrație, biserici și centre sociale. Timp de zece ani, drumurile, voința și oamenii ce i-au venit în întîmpinare l-au ținut în viață. „Am trăit cu o femeie. Eu nu aveam drept la muncă. Eu fac mîncare pentru ea. Borș, mămăliga, sarmale. Eu fac!”, rîde John cu mîndrie.

Omul fără vîrstă

Între protestele împotriva comuniștilor și frica de mafie, John vindea ziare la piața centrală din Chișinău. Mergea de la microbuz la microbuz, trăgînd după sine publicații împăturite în grele pungi de pînză. Cele mai multe tipărituri erau de retur și se vindeau anevoios. „Ploaie, vînt. Eu vindeam, mă dor mîinile”, continuă bărbatul.

Cei opt ani de muncă și cunoașterea limbii române i-au permis lui John să depună un dosar pentru a deveni cetățean al Republicii. În timp ce țara pierde lunar sute de cetățeni, John voia să devină parte a acestui modest pămînt. „Dar ei au spus trebuie certificat de naștere. În Africa, nimeni nu înregistrează. Nu știu cîți ani am. Nici aproximativ… nu știu, nu știu”, zice bărbatul, cu glas scăzut. John s-a judecat cu Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și a cîștigat. „După care așteptat, așteptat. Și primit, depus jurămîntul”, afirmă moldoveanul de culoare. De atunci, John doarme cu toate actele: sub pernă, prin buzunare. Îi e prea teamă că i le va lua mafia și va rămîne iar fără identitate.

African, moldovean, președinte

În 2011, John se transformă din activist în politician. „Eu rog în fiecare zi Basarabia să fie liberă”, spune milostiv bărbatul. „Am intrat în PNL, e partid pentru unire”, explică Onoje. Tot atunci, decide să candideze pentru funcția de președinte. Vorbește pătimaș despre programele lui: unirea cu România și izgonirea armatei de pe malul Nistrului. Moldovenii, derutați și polarizați, nu erau gata să vadă în fruntea țării un președinte unionist, de culoare. „Și cei care primeau dosarul mi-au zis să fiu președinte în Africa, nu aici”, povestește bărbatul. Deși nu a cîștigat susținerea unui număr suficient de deputați, John a venit peste comuniști ca o întruchipare a tot ce nu-și doreau. „Voronin a spus că eu negru, monkey, la copac. Cazul acestui comentariu rasist e acum la CEDO”, susține Onoje.

Astăzi, moldoveanul de culoare vinde ceaiuri în aceeași piață și e, probabil, unul dintre puținii oameni ce se roagă zilnic pentru eliberarea Basarabiei. Frica de mafie revine obsesiv în mintea bărbatului. Îl urmărește zilnic, ca o umbră ce nu dispare nici în soarele amiezii. „În fiecare zi, ocupația ucide oameni. Fiecare casă are mafie. Eu știu, dar oamenii nu știe. Cine ucide pe Leonida Lari, pe Maria Bieșu? Prin accidente, prin otravă, da!”, spune hotărît John. Întrebat de unde știe, bărbatul repetă neclintit „Eu știu, eu știu!” și-și trage pe frunte șapca ce-i acoperă creștetul.

Reportaj realizat de Victoria Colesnic, agenția cuzanet.ro

Read more »

Episodul 1: Tătărești, centrul Basarabiei

By |

Episodul 1: Tătărești, centrul Basarabiei

Miercuri, 4 decembrie, a fost lansat un film documentar despre satul Tătăreşti realizat de jurnalistul și regizorul Gheorghe Mârzencu. Lansarea a avut loc la Biblioteca Națională „Vasile Alecsandri”.

Read more »

„Basarabia Literară” – un ziar al Unirii

By |

„Basarabia Literară” – un ziar al Unirii

Publicaţia Basarabia Literară are caracter culturalizator şi de propagandă naţională, apare în variantă tipărită o dată pe lună, iar în variantă online – cotidian, cu sediul redacţiei la Chişinău sub egida Societăţii Scriitorilor Români din Basarabia.

Read more »

Zece mii de manifestanţi au cerut Unire la Bucureşti

By |

Zece mii de manifestanţi au cerut Unire la Bucureşti

„E ca şi cum eram sub o pătură mare toţi fraţii de aici şi de peste Prut, uniţi”  Duminică, 20 octombrie, la Bucureşti s-a desfăşurat „Marşul pentru Basarabia” organizat de Platforma Civică Acţiunea 2012. Marşului care s-a desfăşurat sub lozinca „Unirea face puterea” i s-au alătura în jur de zece mii de români care sprijină…

Read more »

Val Butnaru: „Nu vă sfătuim să ne tot puneţi la încercare răbdarea” // MANIFESTARE

By |

Val Butnaru: „Nu vă sfătuim să ne tot puneţi la încercare răbdarea” // MANIFESTARE

„Nu dimensiunea panglicilor şi a drapelelor contează, ci profunzimea sentimentelor naţionale şi cultura promovării valorilor moştenite de la străbuni”, a declarat Val Butnaru, preşedintele Union Media Grup, în deschiderea Festivalului Tricolorului, menţionând că, dacă şi-ar fi dorit, UNION ar fi adus în PMAN un Tricolor nu de 365, ci de 3365 de metri.

Read more »

Onor la Tricolor!

By |

Onor la Tricolor!

    Piaţa Marii Adunări Naţionale va exploda de trei culori!

Read more »

Onor la tricolor!

By |

Onor la tricolor!

De 28 de zile reporterii JURNALULUI împart mii de panglici tricolore (şi vor împărţi în decursul întregii campanii) cetăţenilor Republicii Moldova, insistând ca autorităţile să se sesizeze şi să redenumească „Ziua Drapelului de Stat”, care se sărbătoreşte pe 27 aprilie, în „Ziua Tricolorului”. În afară de aceasta, demersul publicaţiei noastre urmăreşte o mai largă prezenţă…

Read more »