Posts Tagged “româna”

Copiii migranţilor nu-şi văd viitorul în Moldova

By |

Copiii migranţilor nu-şi văd viitorul în Moldova

“M-am simţit umilit când colegii din Canada au aflat că R. Moldova, ţara unde m-am născut, a fost jefuită de un miliard”

Read more »

„Îmi place cum sună limba română”

By |

„Îmi place cum sună limba română”

Şcoala este organizată de Moldova-Institut Leipzig, împreună cu Facultatea de Istorie și Filozofie de la Universitatea de Stat din Moldova

Read more »

Ulrike Knotz: „A vorbi mai multe limbi înseamnă a fi acasă în mai multe lumi”

By |

Ulrike Knotz: „A vorbi mai multe limbi înseamnă a fi acasă în mai multe lumi”

Mai mulţi studenţi, elevi ai instituţiilor de învăţământ din republică, vorbitori de limbă germană, au fost premiaţi de ambasadorul Germaniei la Chişinău

Read more »

Citate pentru Mao

By |

Citate pentru Mao

Fracțiunea socialiștilor din Parlament a apărut, toți ca unul, cu gândaci de Colorado prinși la piept. După ce au mințit oamenii în campania electorală, iată-i că vin în forul suprem al țării cu însemnele unui stat străin și ocupant. Până și Kazahstanul, chiar și Belorusia, fără să mai amintim de Ucraina sau de balticii –…

Read more »

Linia // Unde ţi-ai băgat limba, dle Gaburich?

By |

Linia // Unde ţi-ai băgat limba, dle Gaburich?

Din CV-ul premierului a dispărut cu totul specificarea „limbă maternă”

Read more »

Ambasadorul Pettit şi-a prezentat scrisorile de acreditare Președintelui Timofti

By |

Ambasadorul Pettit şi-a prezentat scrisorile de acreditare Președintelui Timofti

Ambasadorul Pettit și-a exprimat plăcerea de a fi în R. Moldova

Read more »

Spoială şi măsluială la BNS?

By |

Spoială şi măsluială la BNS?

“Datele finale ale recensământului 2014 vor fi făcute publice după 27 de luni”

Read more »

Ziua limbii și educația lingvistică (3)

By |

Ziua limbii și educația lingvistică (3)

Madan elimină din uz neologismele şi construcţiile „străine” plugarului moldovean, substituindu-le prin autohtonisme, prin cuvinte băştinaşe. Bunăoară, apo-născător trebuia să substituie rom. hidrogen, dreaptoscriere – rom. ortografie, alăturalnic – rom. adjectiv, sângurcârmuiri – rom. autoadministrare, amuvremnic – rom. contemporan, unofelnic – rom. monoton, zâlnictreburi – rom. obicei etc. Această codificare lingvistică a fost însoţită, fireşte, de introducerea alfabetului rusesc.

Read more »

Când zeii erau printre noi…

By |

Când zeii erau printre noi…

În memoria mea, ziua de 31 august, Ziua Limbii Române, este montată în continuarea Marii Adunări Naționale.

Read more »

Excelenţă, ruşii nu se plâng!

By |

Excelenţă, ruşii nu se plâng!

În timp ce ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Farid Muhametşin, afirmă că „optimizarea procesului educaţional din RM este direcţionată spre închiderea şcolilor ruseşti”, iar „absolvenţii liceelor ruseşti nu sunt primiţi la studii la facultăţile cu predare în limba română”, secretarii comisiilor de admitere din cadrul instituţiilor de învăţământ superior afirmă că dosarele sunt primite de la toţi candidaţii la admitere, indiferent de etnie şi limba în care au absolvit liceul.

Read more »

Domeniul IT, un hobby bine plătit

By |

Domeniul IT, un hobby bine plătit

În timpul stagiilor la compania „Pentalog”, stagiarii sunt remunerați, salariile lor crescând exponenţial în primii trei ani

Read more »

„În Europa ne va fi mai bine”

By |

„În Europa ne va fi mai bine”

Flaviu Caşu, 12 ani: „Republica Moldova trebuie să aleagă între două uniuni – între cea care ne protejează şi ne suportă, şi cea care ne ameninţă cu revolverul”

Read more »

Mircea V. CIOBANU, Deziluziile necesare

By |

Mircea V. CIOBANU, Deziluziile necesare

Puţini sunt criticii literari cărora li s-a „bătut profilul” în versuri (cel mult, în epigrame); iar V., „criticul imparţial,/ echidistant,/ cu un ascuţit simţ al valorii literare” din poemul lui Dumitru Crudu Fiecare cu alegerea sa seamănă izbitor cu Mircea V. Ciobanu, temutul autor al volumului Deziluziile necesare, Arc, 2014.

Read more »

Bac-2014: povestea cu stresul nu mai trece

By |

Bac-2014: povestea cu stresul nu mai trece

„Nici detectorul de metale, nici camerele de luat vederi din sala de examene nu te deranjează, dacă nu ai intenţia să copiezi”

Read more »

Oameni şi cărţi // Eroi au fost, eroi sunt încă

By |

Oameni şi cărţi // Eroi au fost, eroi sunt încă

Conform periodizării schiţate de Paul Goma, cartea „Soldatul câinelui” se încadrează în partea a patra: primele volume scrise după ce în 1977 se stabilea în Franţa.

Read more »

Cum să obţii pensia statului român

By |

Cum să obţii pensia statului român

„Pensia pe care o primesc, chiar dacă e minimă pentru România, totuşi e de trei ori mai mare decât aş fi primit ca pensionară în Republica Moldova”

Read more »

Cătălin Ștefănescu: „La spectacolele lui Alexandru Dabija e bine să vii cu inima deschisă”

By |

Cătălin Ștefănescu: „La spectacolele lui Alexandru Dabija e bine să vii cu inima deschisă”

E bine, cred, că până în ziua de astăzi am auzit foarte puține despre regizorul Alexandru Dabija și nu am văzut niciun spectacol de-al lui.

Read more »

Copiii de la Grigoriopol, la Biblioteca „Ovidius”

By |

Copiii de la Grigoriopol, la Biblioteca „Ovidius”

La Biblioteca „Ovidius” a avut loc recent conferința „Salvați școlile românești din Transnistria”, în cadrul căreia s-a discutat despre condițiile în care învață copiii din orașul Grigoriopol și satele adiacente.

Read more »

Concursul MOȘTENIRE – 21 de promoții

By |

Concursul MOȘTENIRE – 21 de promoții

Învingătorii ediției XXI a Concursului MOŞTENIRE

Read more »

Alex Mațaev, într-o relație cu fiica vicepremierului României Liviu Dragnea / FOTO

By |

Alex Mațaev, într-o relație cu fiica vicepremierului României Liviu Dragnea / FOTO

Interpretul din Republica Moldova, Alex Maţaev, finalist la show-ul „X-Factor“, este într-o relație cu fiica vicepremierului României Liviu Dragnea, Alexandra Maria Dragnea. Zilele trecute, reporterii de la „Click” i-au surprins pe cei doi plimbându-se în parc, alături de mama şi de sora lui Alex.

Între două show-uri de televiziune, Alex a reuşit să se îndrăgostească, însă nu de oricine, ci de fiica vicepremierului Liviu Dragnea. „Click“ l-a surprins pe solist la plimbare, împărţit frăţeşte de cele trei femei din viaţa lui: sora, mama şi iubita. “Alex nu l-a cunoscut încă pe viitorul socru, pe Liviu Dragnea. Cu Alexandra s-a cuplat în decembrie, la finalul emisiunii “X-Factor». Se înţeleg foarte bine, ies des în oraş”, a povestit pentru „Click“ un apropiat al solistului.

“Încă mai are probleme cu pronunţia cuvintelor în limba română, aşa că ia lecţii, pentru a cânta corect. Zilele acestea va pleca din Bucureşti pentru câteva probleme personale”, a declarat aceeași sursă.

Alexandru Maţaev s-a născut pe 14 martie 1991 în Bălţi. În Moldova a câştigat cea de-a treia ediţie a concursului “Fabrica de staruri”, iar în România a participat anul trecut la show-ul “X-Factor”, unde s-a clasat pe locul doi. Anul acesta a participat la Antena 1 la “Te cunosc de undeva!”, unde vreme de 13 ediţii a intrat în pielea unor celebrităţi.

Read more »

„Scrie-o pe Ileana româncă”

By |

„Scrie-o pe Ileana româncă”

La Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova (12-25 mai 2014) suntem liberi să ne declarăm români

Read more »

A-POLITICE // Sărbătorile şi identitatea naţională

By |

A-POLITICE // Sărbătorile şi identitatea naţională

A trecut şi ziua de 9 mai. Una cu „însemne” personale în capul fiecăruia şi cu semnificaţii dispersiv-confuze în general. La un colţ de masă s-a plâns în amintirea ostaşilor căzuţi în războiul mondial, la altul s-a cântat.

Read more »

Notiţe subiective // Învățătorul învățătorilor

By |

Notiţe subiective // Învățătorul învățătorilor

Românii au un talent deosebit să-și treacă cu vederea personalitățile, să facă abstracție de oamenii de valoare și să mediatizeze non-valori până nu se mai poate.

Read more »

Blog Nata Albot » Recensământul și naționalitatea

By |

Din clipa în care am văzut spotul video care mă convingea să scriu că-s ”moldoveancă” și până în ziua de azi au trecut vreo 2 săptămâni. Două săptămâni de frământări. Prima mea reacție la văzul acestui clip s-a revărsat într-o polemică aprinsă cu cei de-ai casei. Unii păstrau tipica neutralitate, alții dimpotrivă refuzau categoric să se numeasca români și eu…cu argumentele mele.

Ei cum, cum e posibil ca cineva care pretinde că ține la această țară, atât de săracă și atât de neputincioasă ca stat independent, cum cineva care susține ca îi pasă de viitorul acestei țări, își cheltuie miile de dolari ca să facă un spot cu un asemenea mesaj. Menirea acestui clip este să inducă oamenii în eroare și să-i nedumerească. Să se uite la pașapoartele lor românești și să nu mai înțealeagă nimic. Iar în rezultat, să decidă zăpăciți soarta unui recensământ de care Moldova are nevoie, de la independență încoace, dar și soartă multor politici pe care ar putea să le dicteze acest recensământ.

Pe cât de indignată, pe atât de sictirită sunt de aceasta temă. În plus, mai e și maică mea, femeie chibzuită și înțeleaptă, care tot îmi spunea: ce-ți trebuie..lasă-i în paza Domnului. Și eu i-am lăsat, aparent. Dar în adâncul sufletului, ființa-mi cere dreptate. Așa că azi, când începe recensământul în Moldova, un studiu atât de necesar, care sper să arăte adevărata situație a țării: ca și număr al populației prezente, a celor plecați, sex, limbi vorbite…și naționalitate, eu am decis să scriu.

Nu pentru a-l judeca pe dul Dodon pentru crima pe care o face împotriva propriilor săi copii. Pentru că a minți un om în privința identității sale naționale este la fel de grav ca și a face schimbul de copii într-o maternitate. Fiecare dintre noi are nevoie de identitate națională. Aceasta nu este doar o simplă inscripție în pașaport sau în formulare de vize. Identitatea este …soarta și puterea coloanei vertebrale a unui om. Și făra o identitate națională, care e a noastră adevărată, nu impusă, care să ne facă o dată și pentru totdeauna să ne acceptăm și să ne iubim pentru ceea ce suntem, o să rămânem în vecii vecilor cu fontanela deschisă. Cu toate că specialiștii spun că fontanela deschisă reduce riscurile unei comoții cerebrale, nu cred că în materie de identitate națională e valabil.

Pe dul Dodon o să-l judece istoria. De altfel, să ai o dispută cu genialul și capriciosul Eugen Doga este deja primul semn că istoria nu iartă. Cum a zis și maestrul: ” Nu trebuie de iubit Moldova și de făcut ticăloșenii”

Asa că eu scriu pentru niște mii de oameni care vor citi acest mesaj și pe care sper că acest subiect îi va face să discute cu alte sute de oameni din preajma lor. Iar subiectul discuției este: cu ce naționalitate ne anunțăm la recensământ?

Suntem acum într-un moment foarte dificil și decisiv pentru Moldova. Un moment în care nu diversitatea de opinii, ci unitatea este crucială. Un moment în care nu ne vom împărți în moldoveni de la nord sau de la sud, ci ne vom uni sub singura naționalitate pe care o pot avea în Moldova cei a căror limbă maternă este româna și a căror obiceiuri, tradiții sunt de cultură romănească.
Noi nu mai avem timp, ani de zile, să ne chinuim până îi convingem pe cei mai sceptici că suntem români, așa cum s-a întâmplat cu limba romănă. Noi trebuie să fim sau proști sau proști și orgolioși ca să credem că limba, cultura și tradițiile noastre să fie de proveniență moldovenească. Și asta ar fi nu doar o prostie, ci și o mare pagubă pentru această țară. Și aici nu are importanță care a existat prima Moldova sau România. Aici contează că noi vorbim, cântăm, dansăm, sărbătorim și murim în aceeași limbă, românească.

Nu e momentul incertitudinii. E mai mult ca oricând momentul siguranței că avem o naționalitate comună cu cei de peste Prut.Asta însă niciodată nu va schimba specificul nostru local, de Moldova. Așa cum îl au ardelenii, bucovinenii, muntenenii. Ei cu toții au ceva local, propiu și unic și cu toții au naționalitate românească.

În aceeași ordine de idei, nu pot să nu recunosc că ma simt mai specială, mai diferită, mai deosebită pentru că vin din această Moldovă. Pentru că sunt o româncă care vine din Moldova, unde alături trăiesc încă cîteva entități, datorită cărora eu reușesc să gust din alte culturi. Da, eu mă mândresc că sunt o româncă care vorbește la perfecție rusa și poate citi știri și cărți în rusă…engleza..și în curând și franceza. Iar maică-mea înțelege perfect ucraineana…pentru că a copilărit într-o zonă învecinată cu ucrainienii. Dar asta nu ne face mai puțin români.

Pe 16 aprilie a început mult așteptatul recensănsământ. Scrieți acolo ce vă șoptește inima. Mai ales dacă ea vă șoptește românește. Știu că nu am dreptul să spun nimânui cum să se simtă în suflet sau în buletin. Dar nu pot să tac când cineva îmi transformă poporul în oi care behaie moldovenește.

Noi nu suntem oi, noi suntem români. Nu suntem nici cei mai curajoși, nici cei mai patrioți, dar avem demnitate, suntem capabili să ne ocrotim rădăcinile. Și punctum.

Blog Nata Albot

Read more »

By |

1 aprilie 2014, Chişinău
Natalia Mozer, din Tiraspol, deşi nu cunoaşte româna, militează, în timpul vizitei la Chişinău a Ninei Ştanski, pentru dreptul copiilor transnistreni de a studia în limba română
Foto: Nadea Roşcovanu

Read more »