Posts Tagged “pușcărie”
Am impresia că Filat a sperat că poate să-l fenteze pe Plahotniuc. Greșeală!
„26 de sângereni au fost martori în procesul tatălui meu, l-au vândut, au spus minciuni, chipurile, îi punea la perete şi trăgea cu pistolul…”
Călin Mânăscurtă, de ce-ai plecat în Canada, Horia Hristov, de ce-ai plecat în Canada, Victoria Drumi, de ce-ai plecat în Canada, Oleg Grudco, de ce-ai plecat în Canada, Doru Ciocanu, de ce-ai plecat în Canada, Alecu Mătrăgună, de ce-ai plecat în Canada, Carolina Ursu, de ce-ai plecat în Canada, doamnă Ala Mândâcanu, de ce-ați plecat…
În cazul unor alegeri anticipate, Platforma DA, PAS-ul și încă un partid care va gestiona corect problematica Unirii (nu PNL-ul și nu Partidul Dreapta) vor constitui majoritatea parlamentară
Mama lui Vlad Ioviță, Maria, a făcut pușcărie pe vremea foametei pentru că l-a vorbit de rău pe Stalin, unii spun că l-a înjurat și că, firește, au dus-o în Siberia, alții afirmă că a stat la închisoare aici, la Chișinău, nu în Siberia, mulți dintre foștii prieteni ai ilustrului Ioviță nu cunosc acest „detaliu”…
Membrii CCA au votat pentru acordarea licenței postului rusesc NTV, în spatele căruia se află un Dodon
Pentru această crimă, ce pedeapsă prevede legislația?
Băi, gașcă de hoți ce sunteți! Despre ce fel de guvern proeuropean vorbiți voi?
Cei cincisprezece ani de închisoare vor trece repede, nimeni nu te împiedică să faci flotări în celulă, să ridici greutăți, să capeți un aspect de halterofil, poți să te apuci eventual de yoga ori să înveți alfabetul Morse, să studiezi mai multe limbi de circulație, vei citi în sfârșit sutele de cărți pe care ți…
Să scapi cu viaţă şi să ai ce mânca – aceste două devize fundamentale ale basarabenilor nu explică totuşi pe deplin felul lor de a fi, unii mai au o deviză – să fii liber, însă cuvântul „libertate” sună prea elevat pentru conştiinţa autohtonă, mai aproape de noi pare sinonimul „izbăvire”, l-am întâlnit într-o formă…
“Am tras o rafală direct în capul acestuia, de l-am ciuruit la ochi să nu mai vină nepoftit pe la noi”
Trăim vremuri în care nu ne mai miră nimic, pentru că ceea ce se întâmplă în jurul nostru este de multe ori parcă rupt din sfera fantasticului. Democrația, folosită pe post de umbrelă pentru orice decizie trăsnită care se ia în orice loc și la orice nivel, a fărâmat granițele bunei cuviințe și ale normalității,…
Mii de moldoveni au plecat în străinătate ca să le ofere copiilor lor un trai decent, însă mulţi dintre aceștia ajung după gratii
Ce fel de cadre trimitea Kremlinul după ocupaţia Basarabiei în 1940
Căci cine altcineva, dacă nu Oleg, e cel mai harnic şi mai priceput om de afaceri? Cine dacă nu Natalia e cea mai iscusită diplomată, iar Chiril e cel mai mare expert în probleme de cultură şi de mass-media?
Preţul la cărbune creşte, rezervele scad în stocuri, iar importatorii ne asigură că vor găsi alte surse de import decât Donbasul
În cadrul celei de-a treia ediții a Festivalului național interpenitenciar „Evantai cultural” cu genericul „Teatrul de ieri, de azi și de mâine”, la penitenciarul nr.9 de la Pruncul, a fost montat recent un varieteu.
Vasile Julepa, din satul Burlăneşti, raionul Edineţ, s-a adăpostit în timpul foametei din 1947 în peştera Borta Dedelui
„În închisoare, timpul are cu totul altă dimensiune. Ajungi să trăieşti în el, nu în afara lui, aproape cu un iz de veşnicie. Monotonia zilnică, lipsa oricăror solicitări exterioare te „ghemuia în tine, te scufunda din ce în ce mai mult în adâncuri. Progresiv, te descopereai ţie însuţi, fără niciun fard, ca în faţa ultimei Judecăţi” (din cartea „Repetiţie la moarte… din spatele gratiilor” de dr. Galina Răduleanu, Piteşti, 2013)
Nu găsesc o lectură mai potrivită în Duminica a III-a din Post, a Sfintei Cruci, decât cartea profesorului Constantin I. Stan, „Crucea reeducării. O istorie a „reeducărilor” în temniţele comuniste din România (1948-1964)”, apărută la Bucureşti, ed. Christiana, 2010, precum şi ultimul volum de memorii, „Prea mult întuneric, Doamne!”, publicat în 2012 de dr. Radu Ciuceanu.
O face pe două voci narative în ultimul roman, „Toate bufniţele”: una este vocea copilului zglobiu, Lucian, şi cealaltă a sexagenarului înalt şi trist, Emil.
