Posts Tagged “intelectual”

Pianistă moldoveancă la Paris: Nu putem vorbi despre o piață muzicală în Republica Moldova/ INTERVIU

By |

Pianistă moldoveancă la Paris: Nu putem vorbi despre o piață muzicală în Republica Moldova/ INTERVIU

A studiat la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, a obținut licența și masteratul la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, iar astăzi își urmează cariera în Paris. Urmăriți un interviu cu pianista Ecaterina Baranov, oferit pentru Moldova.ORG

Dragă Ecaterina, cum a apărut pianul în viața ta?

Parinții mei au hotărât că dezvoltarea generală a unui copil implică neapărat activitați extracurriculare ca muzica, dansul, fără cea mai mica intenție de a educa un muzician. Una dintre profesoarele mele s-a întâmplat să devină factor determinant al alegerii (oricum eram prea mica să decid, practic nu am facut decât sa accept), insistând asupra ideii că ar trebui să mă dedic artei sonore. Iar odată ce plonjezi în tumultul acestui râu, se pare ca nu mai ai scăpare, el îți devine stihie, te formează ca personalitate, ca mentalitate. Asta nu înseamna ca nu vei încerca niciodată să evadezi, cu siguranță fiecare muzician are momente de criză. Am avut și eu gânduri de a părăsi domeniul în care activam.

Pentru a obține performanțe în mânuirea unui instrument muzical trebuie multe ore de muncă. Crezi că exercițiile zilnice, de la o vârstă atât de fragedă ți-au răpit din clipele copilăriei?

Nu prea îmi dau seama. Întotdeauna datoria de a investi în studiu a fost firească (nu neapărat plăcută), ori parinții mi-au impus-o și mi-au fost exemplu. Trebuie însa să afirm că am avut și timp liber în copilarie. Nu se presupunea ca voi deveni muzician, deci nu am urmat inițial un program intesiv de studiu, ca acel din instituțiile specializate din Rusia, spre exemplu. Nici nu cred ca avem în țară un program atât de drastic pentru școlile specializate primare si medii. Până în ziua de astăzi simt lacunele respective.

Ai făcut studiile la Liceul Ciprian Porumbescu, apoi ai obținut licența și masteratul la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Ce te-a determinat, la un moment dat, să îți continui cariera în Franța?

Mi s-a oferit o bursă de studii. Si aici „destinul” a hotarât pentru mine.

Ce șanse au tinerii din Moldova să se promoveze peste hotare?

Fiecare caz este diferit. Depinde de pregatirea profesionala, scopul si ambiția fiecărui tânăr și neapărat, de oamenii pe care îi întâlnește.

Dacă ai deveni Ministrul Culturii, ce ai schimba în piața muzicală din Moldova?

De fapt, nu putem vorbi despre o piață muzicală în Moldova, atât timp cât nu avem consumatori pentru acest gen de artă.

1. În Europa aproape fiecare copil studiază un gen de artă în scopul propriei dezvoltări. Mulți adulți practică un instrument muzical în calitate de hobby. Exisă multe coruri și orchestre de amatori, unele dintre ele, susținute fianciar de primarii. Este evident că un individ ce investește timp și efort, studiind pentru propria placere lucrări din visteria literaturii muzicii clasice, cu atât mai mult va manifesta interesul de a audia concerte live ale muzicienilor profesioniști.

Chiar dacă se spune că Franța, spre deosebire de Germania, Marea Britanie, nu înfățișează una din țările cele mai „muzicofile” din Europa, totuși sălile sunt mai mult pline decât goale, chiar pentru concertele cu importanță redusă. Publicul e emoțional participativ, există o necesitate de a recepționa hrana spiritual-intelectuală, în automobile se ascultă posturi de radio ce transmit muzica clasică și acasă sunt audiate înregistrări.

Există în Moldova un asemenea consumator? Nu e nevoie sa răspundem, probabil, ori e de la sine înțeles…

Deși înțelegem foarte bine că un om înfometat nu se poate urni de la nivelele primare ale piramidei trebuințelor, ca să vorbim despre o piața, arta ar trebui infiltrată în necesitațile umane.

Poate ar trebui să începem cu cei mai mici? La început deschide școli private, susținute prin subvenții din partea statului, unde artele ar fi propuse în forma interactivă copiilor, spre a le spori curiozitatea și plăcerea spre dezvoltarea culturală? Să înmulțim evenimentele cultural-educative extracurriculare, pentru a motiva copii sa continue studiile artistice ?

E indispensabil să cultivam nu numai profesioniști, ci și consumatori ai produselor profesioniste.

2. Altă parte a monedei ar fi oferta… Suntem o țară cu un potențial enorm, dar deseori, ne limitam la starea lui brută…

Comparația produsului national cu cel european este fundamentală pentru o evaluare obiectivă.

Extrem de utile ar fi parteneriatele cu școli din Europa, bursele de scurtă durată, stagiunile de vară, master-class-urile, proiectele moldo-europene. Tinerii muzicieni au nevoie de informație proaspătă, inspirație, comunicare cu semenii de peste hotare.

3. Mai exista un moment important. Chișinăul posedă câteva instituții oficiale cu program stabilit (Sala cu Orgă, Filarmonica Națională, Teatrul „Mihai Eminescu” ect.), care au capacitatea de a invita personalitați notorii.

Doar de puțin timp au început proiecte independente ca Youth Orchestra, spre exemplu. De ce tinerii noștri nu ar fi instruiți și motivați să creeze proiecte independente, fie și cu buget mic (raspîndite în toată țara, nu numai în capitală)? Rezultat: se extind evenimentele culturale, tinerii își văd aplicat în viața reală bagajul de cunoștințe acumulate în decursul anilor de studii, își justifică autoevoluarea, este valorizat si ghidat potentialul ideilor inovaționale specific minții fragede, sporeste nivelul calității ofertei de muzica clasica etc.

De ce nu s-ar crea un parteneriat între diferite facultăți, spre exemplu muzica – management/marketing?

4. Arta întotdeauna a avut nevoie de mecenați. Poate guvernarea ar putea atrage anumite investiții ale sponsorilor?

5. Ar fi binevenite proiecte de accesibilizare a muziicii clasice prin elemente de marketing si branding utilizate în show business, fără a diminua calitatea produsului. Adică, pastrând valoarea lui intactă, a propune o imagine atractivă prin proiecte larg mediatizate, televizate, evenimente culturale ce implică mai multe genuri de artă. Am mai multe idei în acest sens, dar nu am susținerea necesară…

La ce proiecte ar putea participa tinerii muzicieni din Moldova pentru a-și dezvolta abilitățile vocaționale?

Recent a fost creat proiectul franco-moldav de susținere a tinerelor basarabeni, Brize Muzicale Europene. Proiect găsit demn de a fi luat sub egida UNESCO Moldova.

El are ca misiune justificarea dezvoltării individuale, stimularea proiectelor personale de viitor ale tinerilor moldoveni și progresiunea muzicii clasice profesionale cu ajutorul culturii franceze și a experienței tinerilor din Europa occidentala marcați de francofonie.

Dorim să facem posibilă interacțiunea tinerilor noștri cu leaderii europeni, atât pe teritoriul Moldovei, cât și în țările europene, în comunicarea artistică, profesională, pedagogică, umană, prin pregătirea unui program de muzică de cameră, expus în concerte publice pe scenele țării. Dorim să construim un element de suport extracuricular sistemului de învătămănt din Moldova; accesul la componenta indispensabilă, dar dificitară în învățământul muzical actual – scena;

În iunie 2013, proiectul și-a organizat o avanpremieră în orașele Balți și Călărași. Concerte urmate de un master-class, cu doi invitați europeni: Andre Roque Cardoso (Portugalia), Olga Panova (Franța). Rezultatul s-a arătat a fi extrem de fructuos. Sălile pline au conținut profesori si elevi atât locali, cât și veniți din raioane apropiate, deschiși de a primi informație proaspătă, adusă din Europa. Dupa 1 ora de concert si 2 de master-class, publicul a participat activ în discuții privind sistemul de învățămînt muzical din Franța.

Dar pe 7 februarie, anul curent, în Paris, Brize Muzicale Europene și-a aplicat pentru prima dată conceptul principal, exportând primul tînăr basarabean, cornista Dorina Munteanu, care a cântat în formație de muzică de cameră cu pianistul Andre Roque Cardoso. Evenimentul a fost susținut de mai mulți artiști atât basarabeni, cât și europeni: pictorița Nelly Vranceanu, poetulul Traian Vasilcau. A fost interpretată o lucrare a compozitorului Ghenadie Ciobanu, pianiștii Irina Nesterova (Rusia), João Costa Ferreira (Portugalia), violonista Tomoko Nagakura (Japonia).

Cît de des te întorci în Moldova și cum te întâmpină publicul de acasă?

Cînt foarte rar în Moldova. Publicul nostru este însetat de interpreți străini care le-ar aduce idei proaspete, sonorități inedite, atitudini artistice originale. Chiar dacă este al șaptelea an de când am plecat în căutarea „aventurilor profesionale” si a-și putea să afirm că le-am găsit în chipul puternicelor personalități cu care am colaborat: profesorii mei, Guigla Katsarava, regretatul Devy Erlih, Alain Meunier, alți muzicieni cu care am avut ocazia sa cînt sau doar să comunic. Acasă voi fi considerată probabil pentru totdeauna una dintre „ai noștri”.

Se spune că muzica este alinarea sufletului, cum te-a ajutat sunetul al pianului să depășești momentele grele din viață?

Muzica este alinare pentru consumator. Pentru mine, însa reprezintă o muncă acerba. De ani de zile nu mai audiez muzică fără a o analiza, doar pentru placere.

Însă anume efortul depus ajunge să fie alinarea, precum și tulburarea sufletului meu… Interpretul are menirea de a reanima chipuri deshidratate pe o coala de hârtie: lirica senină, pietate, puritate ascetică, regrete, pasiuni vehemente, dureri necruțătoare, exaltări, mistere, revelații etc. Mai în glumă, arta sonoră devine un portal spre o lume paralelă.

Toate se realizează prin sunet. Fiecare atingere este unică și generează armonici irepetabile, anume ele colorează suetul, formează timbrul. Muzicianul caută timbruri ce vor încorpora o anumită stare, un sentiment, o atitudine. Ele vor divulga în mod abstract, dar absolut clar o idee umană, o metaforă, ce face din muzician un poet.

Care este genul de muzică pe care îl abordezi cel mai des?

Nu-mi ramâne forță decât pentru clasică. Deși îmi place jazz, blues, bossa nova, rock. Mă impresionează anumite voci excepționale din muzica pop, dar nu prea mă pasionează genul… În general, mă relaxez vizionând filme.

Crezi în viitorul muzicii clasice într-o eră în care predomină muzica de club?

Bine… Muzica clasică întotdeauna a fost elitară, nu? Ea necesită o anumită pregătire intelectuală… Va trebui să luptăm pentru ea.

Dacă ai avea ocazia să te întorci în trecut și să alegi alt instrument muzical, care ar fi acesta și de ce?

Nu am ales pianul. Așa a vrut Dumnezeu, prin cei care m-au înconjurat în acea epocă. Dar îl ador pentru complexitatea lui polifonică si tezaurul paletei de culori.

Mi-ar plăcea să posed violoncelul, pentru timbrul lui cald, puțin nostalgic, apropiat de vocea umana. Mi-ar placea să îmi mânuiesc cu abilitate vocea.

Cum crezi ce calități trebuie să posede un pianist adevărat?

Nu știu. Personalitațile marcante ce au creat istoria în arta interpretativă sunt atât de diferite, nu cred că pot generaliza. Dimpotrivă, consider că specialitatea își modeleaza „victima”.

Iar la final, te rugăm să dai câteva sfaturi pentru tinerii ce doresc să urmeze o carieră în acest domeniu

Cel mai valoros sfat ar fi să se dezvolte intelectual, profesional, spiritual, să devoreze informația propusă de sistemul nostru de învățămînt, dar să apeleze și la surse informaționale internaționale, internetul este accesibil tuturor.

Un produs mediocru nu poate atrage cumpărătorul. Un interpret care nu are ce spune nu va atinge sufletul ascultătorului, respectiv nu va excita atenția organizatorului.

Astăzi majoritatea muzicienilor practică de asemenea specialitatea de impresar pentru propriul lor produs. Se impune deci capacitatea de a cerceta piața (festivaluri, producători, concursuri de proiecte), a adapta produsul final cererii și a formula eficient propunerea. Mai trebuie sa știi să comunici și este indispensabil să renunți pentru totdeauna la comoditatea indieferenței și a absenței curiozității.

Tenacitate, ingeniozitate, speranță și multă, multă rabdare!

Interviu realizat de Irina Titica

Știrea Pianistă moldoveancă la Paris: Nu putem vorbi despre o piață muzicală în Republica Moldova/ INTERVIU a apărut pe Moldova.org.

Read more »

Volumul „Tu m-ai strigat, fiule?”, lansat de ziua lui Grigore Vieru

By |

Volumul „Tu m-ai strigat, fiule?”, lansat de ziua lui Grigore Vieru

Pe 14 februarie a fost lansat volumul „Tu m-ai strigat, fiule?” de Grigore Vieru. Selecţia a fost realizată de Spiridon Vangheli.

Read more »

OAMENI ŞI CĂRŢI // Analfabetismul funcţional

By |

OAMENI ŞI CĂRŢI // Analfabetismul funcţional

„Semianalfabet” este un cuvânt căruia Noul Dicţionar Universal al Limbii Române îi dă următoarea definiţie: „persoană care abia ştie să scrie şi să citească”. Analfabetismul funcţional este o noţiune mai recentă şi cuprinde în sfera sa persoanele care ştiu să citească, pot reproduce verbal un text (după ce îl tocesc), dar nu înţeleg ce au citit.

Read more »

„Am păstrat o amintire dureros romantică despre Chişinău, aș dori să revin”

By |

„Am păstrat o amintire dureros romantică despre Chişinău, aș dori să revin”

Interviu cu Magda Cârneci, poetă, prozatoare, eseistă, membră a Parlamentului Cultural European, București

Read more »

RUPEREA RÂNDURILOR // Ascensiunea tinerilor

By |

RUPEREA RÂNDURILOR // Ascensiunea tinerilor

Chiar dacă în literatură împărţirea pe sexe este irelevantă, nu pot să trec cu vederea o schimbare de decor.

Read more »

Carte la pachet // Gabriel LIICEANU, Dragul meu turnător

By |

Carte la pachet // Gabriel LIICEANU, Dragul meu turnător

Ce are în plus volumul lui Gabriel Liiceanu, Dragul meu turnător, Humanitas, 2013, faţă de cărţile de memorie ale supravieţuitorilor universului concentraţionar românesc? Nu aş putea să formulez un răspuns, suficient că-mi pun întrebarea…

Read more »

Poetul Dan Sociu, care a refuzat un premiu al ICR: Cultura e mortificată de stat

By |

Poetul Dan Sociu, care a refuzat un premiu al ICR: Cultura e mortificată de stat

Poetul Dan Sociu, care a refuzat un premiu al ICR: Cultura e mortificată de stat. Mă simt schizoidat iîn relaţia cu ăştia care pretind că ne reprezintă

Read more »

OAMENI ŞI CĂRŢI // În căutarea noului model eminescian

By |

OAMENI ŞI CĂRŢI // În căutarea noului model eminescian

La 18 decembrie 1888, cu jumătate de an înainte de moarte, Eminescu publica în Fântâna Blanduziei o schiţă ironic-umoristică despre nebunia omului sănătos, „Clanţ cu toţii, fraţi iubiţi”, atribuind-o lui Mark Twain.

Read more »

RUPEREA RÂNDURILOR // Dicţionarul Eminescu – un exegi monumentum…

By |

Cu editarea Dicţionarului enciclopedic „Mihai Eminescu”, academicianul Mihai Cimpoi şi-a construit propriul monument. …Mult mai trainic decât unul de bronz, vorba aceluiaşi Horaţiu.

Read more »

Oameni şi Cărţi // Ştefan Lemny pune punctul pe i

By |

Oameni şi Cărţi // Ştefan Lemny pune punctul pe i

Ştefan Lemny, istoric român naturalizat francez, a scris o carte interesantă despre Cantemireşti – Dimitrie şi fiul său Antioh –, tradusă în română de Magda Jeanrenaud şi prefaţată de Emmanuel Le Roy Ladurie.

Read more »

A-POLITICE // De ce Republica Moldova este altfel?

By |

A-POLITICE // De ce Republica Moldova este altfel?

Câteva evenimente, în lanţ, produc cascade de seisme la Chişinău. Fiecare dintre ele e în stare să dezechilibreze fragila construcţie pe nume Republica Moldova. Era de aşteptat ca Vilniusul să pună pe jar opoziţia pro-rusă, ceilalţi trăind o euforie… poate cam exagerată.

Read more »

„Diplomaţie pe baricade“: românismul din Republica Moldova nu va dispărea niciodată

By |

„Diplomaţie pe baricade“: românismul din Republica Moldova nu va dispărea niciodată

I-am pus o întrebare simplă diplomatului şi scriitorului Vasile Nanea: care va fi soarta românismului în Republica Moldova, după ce actuala generaţie culturală va dispărea, şi după ce România a depopulat bună parte a tineretului intelectual din această parte de Românie?Întrebarea, care a fost o capcană, nu putea să nu aibă un răspuns corect din partea unui diplomat care are o cunoaştere de ansamblu a fenomenului, şi nu una locală. Problema se pune însă astfel: oare diplomaţia românească nu ar trebui să îşi reintre în atribuţii şi să devină cu mult mai activă în atingerea interesului naţional, ori interesul naţional primar a fost, este şi va fi : toţi românii într-o singură Românie. Nu este oare acum momentul ca Ministerul român de externe să devină activ şi să promoveze peste tot pe unde se află noul obiectiv naţional: Reunirea României cu Republica Moldova.

Read more »

„Dascălul adevărat găseşte partea bună a fiecărui copil”

By |

„Dascălul adevărat găseşte partea bună a fiecărui copil”

Timp de patru decenii a îndrumat generaţii de copii cu necesităţi speciale la Şcoala-internat auxiliară din Sărata Galbenă, Hânceşti. Nu i-a fost greu să lucreze cu aceşti copii, deoarece „dascălul adevărat găseşte latura bună a fiecărui copil”.

Read more »

„Adevărul se ocupă cu tăcerea”

By |

„Adevărul se ocupă cu tăcerea”

OAMENI ŞI CĂRŢI // „Barosul cu care urma să sparg bolovanii de minereu cântărea 40 de kg, iar eu, v-am spus, doar 38”.

Ion Caraion

Read more »

Un spectacol tulburător despre Anița Nandriș-Cudla

By |

Un spectacol tulburător despre Anița Nandriș-Cudla

În premieră la Teatrul Național Radiofonic din București.
Teatrul Naţional Radiofonic din București a lansat pe 11 noiembrie un spectacol de teatru-document, „Anița Nandriș-Cudla – Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia”.

Read more »

RUPEREA RÂNDURILOR // Incomozii

By |

RUPEREA RÂNDURILOR // Incomozii

A ieşit de sub tipar romanul-fapt al lui Serafim Saka Pe mine mie redă-mă. În ideea citatului din Oda lui Eminescu, titlul sugerează o carte despre căutarea de sine. O versiune basarabeană a căutării timpului pierdut… O evocare emoţionant-sentimentală a parcursului dramatic al unui intelectual veşnic neîmpăcat cu sine şi cu lumea.

Read more »

Episcopul român Anton Durcovici va fi beatificat

By |

Episcopul român Anton Durcovici va fi beatificat

Monseniorul Anton Durcovici (1888–1951), episcop român care a murit într-un penitenciar comunist, va fi beatificat, anunţă Vaticanul, la două luni după beatificarea unui alt martir român, Vladimir Ghika, scrie mediafax.ro. Rector al Seminarului Teologic din Bucureşti, apoi Episcop de Iaşi, cunoscut opozant al regimului comunist, Anton Durcovici a fost arestat în iunie 1949. În 1951,…

Read more »

Ziua Limbii Române, omagiată la Orăştie

By |

Ziua Limbii Române, omagiată la Orăştie

La 31 august, la Orăştie, a fost o adevărată zi de sărbătoare închinată celei mai scumpe comori a noastră – limba română. Orăştia a mai sărbătorit această zi şi în anii anteriori, la sfârşitul lui august, pentru că Societatea „Limba noastră cea română“ de la Chişinău şi Filiala 43 Orăştie a acesteia o aveau în…

Read more »

„Erasmus” moldo-român în epoca mobilităţii

By |

„Erasmus” moldo-român în epoca mobilităţii

Studenţii basarabeni cred că Guvernul RM ar trebui să vină cu un program special care să stimuleze absolvenţii universităţilor europene să revină acasă Într-un interviu acordat postului de radio naţional „Radio Moldova”, prim-ministrul Republicii Moldova Iurie Leancă a făcut declaraţii pe care serviciul de presă al Guvernului le-a interpretat apoi pentru presă. Iurie Leancă a…

Read more »

RUPEREA RÂNDURILOR // Clubul de lectură

By |

Borges explica de ce îi place mai mult să citească decât să scrie: el poate să scrie numai atât de cât este capabil, pe când de citit poate să citească orice îşi doreşte. Este o mare fascinaţie cititul. Mai ales că ţi-i faci prieteni nu numai pe talentaţii tăi contemporani, ci şi pe cei din…

Read more »

RUPEREA RÂNDURILOR // Intelectuali de dreapta şi intelectuali de stânga

By |

Mulţi dintre colegii mei mai tineri (unii şcoliţi în Occident) au încălecat calul „intelighenţiei” de stânga. În mediile intelectuale occidentale, care nu au cunoscut raiul „dreptăţii” comuniste, tendinţele stângiste au persistat, din varii motive.

Read more »

Echipa albastră a Penitenciarului nr. 9 a câştigat

By |

Echipa albastră a Penitenciarului nr. 9 a câştigat

În acest an, Ziua Internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri a fost marcată și de cei mai inteligenți deținuți din cadrul Penitenciarelor nr. 6, nr. 3 și nr. 9.

Read more »

BOGATU // Ce a căutat naţional-bolşevicul Dughin la Chişinău?

By |

Geopoliticianul şi filozoful rus Aleksandr Dughin a eliminat cu o dexteritate de fachir orice urmă de echidistanţă şi neutralitate din inimile auditorilor săi de la Chişinău. Asistenţa lui s-a împărţit. O jumătate l-a aplaudat frenetic, altă jumătate l-a înjurat ca la uşa cortului.

Read more »

Frunza verde ne bate în fereastră. S-o auzim!

By |

Frunza verde ne bate în fereastră. S-o auzim!

Rar de tot conştientizăm că natura ce ne înconjoară, podgoriile, livezile, pădurile au magia culorilor făurite de razele solare. Puterea coloristică (cromatică) în viaţa noastră de toate zilele au expus-o fascinant colaboratorii AŞ RM, dr. hab. Zina Şofransky şi dr. în chimie V.Şofransky în cărţile lor Coloranţii vegetali în arta tradiţională. -Chişinău: Business- Elita, 2006,…

Read more »

RUPEREA RÂNDURILOR // Încă o dată despre cultura scrisă

By |

Vorbind despre revistele literare din Basarabia, finanţate o vreme de ICR, nu am pus întrebarea despre indiferenţa crasă a Ministerul Culturi (de la Chişinău). Nu aveam pe cine să întreb. În tot ce ţine de cultura scrisă, acest minister e ca şi inexistent. Funcţionarii de acolo cred că tipăriturile trebuie să supravieţuiască exclusiv pe cont…

Read more »