Posts Tagged “filme”

Teroriştii de la ANTIFA // Ni se pregăteşte un nou 7 aprilie?

By |

Teroriştii de la ANTIFA // Ni se pregăteşte un nou 7 aprilie?

Petrenco: ” Toate aceste pregătiri au fost efectuate pentru a preveni intervenţia provocatorilor”.

Read more »

Banii şi nefericirea Albinei

By |

Banii şi nefericirea Albinei

Dar când am deschis uşa salonului, am încremenit… Stătea în fotoliu cu ochii bulbucaţi… Era fără suflare…

Read more »

Sistemul a căzut: Ce lume minunată!

By |

Sistemul a căzut: Ce lume minunată!

Lucrarea lui Durbală reprezintă un guerilla-style filmmaking, din cauza lipsei de mijloace. Pe scurt, lucrarea sa constituie o abordare înşelătoare, pe un scenariu realizat la locul şi la timpul nepotrivit.

Read more »

Premiul FIPRESCI, acordat filmului „Ce lume minunată” de Anatol Durbală

By |

Premiul FIPRESCI, acordat filmului „Ce lume minunată” de Anatol Durbală

Filmul „Ce lume minunată”, în regia lui Anatol Durbală, a câștigat premiul FIPRESCI la cea de-a 30-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia, Polonia (10-19 octombrie).

Read more »

Mihai Țărnă a montat „Notenkraker” la Ginta Latină”

By |

Mihai Țărnă a montat „Notenkraker” la Ginta Latină”

Teatrul „Ginta Latină” își începe stagiunea cu un nou spectacol după „Spărgătorul de nuci” de Hoffmann. Avanpremiera acestuia va avea loc pe 2 și 3 septembrie.

Read more »

Cine are nevoie de poezie?

By |

Cine are nevoie de poezie?

Comunicarea imediată, la distanţă, a devenit o ocupaţie pasageră, pe lângă lectura textelor serioase şi consultarea enciclopediilor, fie astronomice, fie gastronomice. Un spaţiu modest e rezervat literaturii originale. Nouă zecimi include ceea ce s-ar numi „roman”. Pe a zecea parte e compartimentul „poezie, eseu, teatru”. Literatura înaltă este, aşadar, dacă nu în debara

Read more »

Acţiuni, inacţiuni şi contraacţiuni electorale

By |

Acţiuni, inacţiuni şi contraacţiuni electorale

Deşi alegerile parlamentare din toamnă sunt prioritare, iar alegerea primarului este o problemă de viitor, Dorin Chirtoacă a devenit subit un personaj central pe scena spectacolului electoral. În general, aceste ieşiri în avanscenă sunt benefice actorului politic.

Read more »

Arta ţeserii romanului în războiul literaturii din secolul XXI

By |

Arta ţeserii romanului în războiul literaturii din secolul XXI

Un roman al formării. Emilian Galaicu-Păun a lansat recent cea de-a doua ediţie, „revăzută şi remake-tată”, a romanului său Ţesut viu 10×10 (Editura Cartier, 2014).

Read more »

Perseverenţa și succesul lui Ion Șova

By |

Perseverenţa și succesul lui Ion Șova

Basarabeanul s-a făcut remarcat la Festivalul Internațional de Film din Manhattan Pasiunea sa pentru film a luat naştere încă din copilărie – mic fiind, sorbea cu nesaț imaginile de pe ecran și ajungea să învețe la perfecție dialoguri întregi din filmele care se dădeau în reluare. Vinerea era pentru el zi de sărbătoare fiindcă atunci…

Read more »

Recitaluri Constantin Chiriac

By |

Recitaluri Constantin Chiriac

Metanie ţie, Părinte! Domnule şi frate Eminescu

Read more »

„Doina și Ion sunt vii, moartea nu a încăput în film”

By |

„Doina și Ion sunt vii, moartea nu a încăput în film”

Interviu cu regizoarea Leontina Vatamanu, OWH Studio

Read more »

„Nu cred în arta celor ce detestă actorii”

By |

„Nu cred în arta celor ce detestă actorii”

Interviu cu actriţa, regizoarea de teatru şi film şi profesoara Alina Lungu-Ţurcanu

Read more »

Săptămâna viitoare, la Chișinău se va desfășura “Gala filmelor cu Mihai Volontir”

By |

Cel mai îndrăgite și cunoscute filme cu actorul Mihai Volontir vor putea fi urmărite săptămâna viitoare, în cadrul “Galei filmelor cu Mihai Volontir”, desfășurată la Chișinău. Evenimentul are loc în contextul împlinirii a 80 de ani ai maestrului și este organizat de Studioul “Moldova Film”.

Astfel, în perioada 5 – 11 mai, la Centrul Cultural ODEON vor fi rulate pelicule în care s-a filmat actorul. Amatorii de film vor avea ocazia să revadă fețe cunoscute ale teatrului și filmului moldovenesc cum ar fi Grigore Grigoriu, Ilie Todorov, Victor Ciutac, Dumitru Fusu, Sandri Ion Scurea, Ion Ungureanu, Nina Voda-Mocreac, Mihai Curagau, Mefodii Apostolov, Valeriu Cupcea, Maria Sagaidac, Victor Vornicescu-Sotchi, Paulina Potanga, Eugenia Tudorasco și alții.

Pe 9 martie, maestrul Mihai Volontir a aniversat 80 de ani. Cu această ocazie, Ministerul Culturii a desfășurat pe parcursul lunii martie diverse evenimente culturale. Totodată, pe parcursul anului va fi organizat un duplex cultural, în Chișinău și Bălți, cu lansarea cărții “Mihai Volontir sau vocația omenescului” dedicate activității și creației maestrului.

Mihai Volontir a debutat ca actor la Teatrul Național “Vasile Alecsandri” din Bălți în 1957, în spectacolul “Chirița din Iași”. A debutat ca actor de film la studioul cinematografic “Moldova-film” în anul 1967, în filmul lui Gheorghe Vodă și Vlad Ioviță – „Se caută un paznic”.

Rolul țiganului Budulai, din serialul TV „Țiganii”, 1979, i-a adus celebritatea. Este Artist al poporului, cavaler al “Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție a Republicii Moldova. În anul 2000 a fost desemnat „Cel mai bun actor al secolului XX din cinematografia moldovenească”.

Prețul unui bilet constituie 30 lei, iar pentru vizionările colective – 25 de lei.

În program

05.05.14, ora 18:00 “Dimitrie Cantemir”, reg. V.Iovita 06.05.14, ora 18:00“Эта мужская дружба ”, reg  V.Pascaru 07.05.14, ora 18:00 “Aceasta clipa”, reg. E.Loteanu 08.05.14, ora 18:00 “Barbatii incaruntesc devreme”, reg V.Pascaru 09.05.14 , ora 18:00 “Se cauta un paznic”, reg. G.Voda 10.05.14, ora 18:00 ”Fii fericita Iulia”, reg I. Burghiu 11.05.14, ora 18:00 “Podurile”, reg V. Pascaru

Read more »

„Procurorul mă convingea să mă înţeleg cu poliţistul”

By |

„Procurorul mă convingea să mă înţeleg cu poliţistul”

Interviu cu Victor Bulgar, unul dintre tinerii care au protestat şi au fost bătuţi cu bestialitate în comisariate după protestele din aprilie 2009

Read more »

Chemarea rădăcinilor strămoşeşti

By |

Chemarea rădăcinilor strămoşeşti

S-a îndrăgostit fără de leac de o frumoasă poloneză pe nume Eva în inima Bucureştiului

Read more »

Ce e HIV: sperietoare sau o boală ca oricare alta?

By |

Ce e HIV: sperietoare sau o boală ca oricare alta?

„Visul avea să se destrame ca un fum la 15 ani, când s-a îndrăgostit de ea un băiat dependent de stupefiante” Visul Aniutei, în clasele de gimnaziu, era să devină cântăreaţă. Avea voce frumoasă, chip luminos, tocmai bun de îndulcit inimile publicului. Nicio serbare şcolară nu trecea fără ea. Dar visul avea să se destrame…

Read more »

“O fereastră deschisă spre Moldova” – eveniment inedit organizat de tineri francezi/ FOTO

By |

“O fereastră deschisă spre Moldova” – eveniment inedit organizat de tineri francezi/ FOTO

În seara zilei de 4 martie, la Paris a avut loc o manifestare culturală care a adus în atenția publicului francez Republica Moldova. Originalitatea acestui eveniment a constat în faptul că grupul de inițiatori și principalii săi organizatori sunt francezi – tineri cineaști și actori, care au vizitat recent și cu diverse ocazii Republica Moldova.

“Fenêtre ouverte sur la Moldavie” ( O fereastră deschisă spre Moldova) – denumirea aleasă pentru eveniment – tinde să demonstreze o dată în plus interesul organizatorilor pentru țara noastră și mai ales pentru oamenii care sunt originari de acolo, indiferent dacă aceștia din urmă locuiesc în Moldova sau se numără printre migranți.

Evenimentul a constat din proiecția a trei filme de scurt metraj: “Paca Moldova” (2013, regizor Faustine Lefranc), “Pensées Moldaves” (2012, regizor Pierre-Olivier Gaumin) și “(Plictis) și Inspirație” (2007, regizor Igor Cobîleanski). Invitați de onoare au fost trei personalități ale culturii din Republica Moldova, stabiliți la Paris. Este vorba de actorul și poetul Victor Voinicescu-Soțchi, scriitoarea Lucreția Bârlădeanu și regizorul și cineastul Mihai Țărnă, care au relatat crâmpeie din istoria cinematografiei moldovenești, au recitat versuri și au apreciat filmele vizionate.

De asemenea, în cadrul evenimentului a avut loc închiderea expoziției de fotografii “Viziuni de perspectivă asupra Moldovei”, expusă publicului în perioada 7 februarie – 4 martie. Seara a fost completată cu muzică bună tradițională, precum și degustări de produse autohtone.

Știrea “O fereastră deschisă spre Moldova” – eveniment inedit organizat de tineri francezi/ FOTO a apărut pe Moldova.org.

Read more »

Călin Măneață a trecut la cele veșnice

By |

Călin Măneață a trecut la cele veșnice

Uniunea Teatrală din Moldova este profund îndurerată de plecarea dintre cei vii a maestrului Călin Măneaţă, actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălţi, Artist emerit.

Read more »

Pianistă moldoveancă la Paris: Nu putem vorbi despre o piață muzicală în Republica Moldova/ INTERVIU

By |

Pianistă moldoveancă la Paris: Nu putem vorbi despre o piață muzicală în Republica Moldova/ INTERVIU

A studiat la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, a obținut licența și masteratul la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, iar astăzi își urmează cariera în Paris. Urmăriți un interviu cu pianista Ecaterina Baranov, oferit pentru Moldova.ORG

Dragă Ecaterina, cum a apărut pianul în viața ta?

Parinții mei au hotărât că dezvoltarea generală a unui copil implică neapărat activitați extracurriculare ca muzica, dansul, fără cea mai mica intenție de a educa un muzician. Una dintre profesoarele mele s-a întâmplat să devină factor determinant al alegerii (oricum eram prea mica să decid, practic nu am facut decât sa accept), insistând asupra ideii că ar trebui să mă dedic artei sonore. Iar odată ce plonjezi în tumultul acestui râu, se pare ca nu mai ai scăpare, el îți devine stihie, te formează ca personalitate, ca mentalitate. Asta nu înseamna ca nu vei încerca niciodată să evadezi, cu siguranță fiecare muzician are momente de criză. Am avut și eu gânduri de a părăsi domeniul în care activam.

Pentru a obține performanțe în mânuirea unui instrument muzical trebuie multe ore de muncă. Crezi că exercițiile zilnice, de la o vârstă atât de fragedă ți-au răpit din clipele copilăriei?

Nu prea îmi dau seama. Întotdeauna datoria de a investi în studiu a fost firească (nu neapărat plăcută), ori parinții mi-au impus-o și mi-au fost exemplu. Trebuie însa să afirm că am avut și timp liber în copilarie. Nu se presupunea ca voi deveni muzician, deci nu am urmat inițial un program intesiv de studiu, ca acel din instituțiile specializate din Rusia, spre exemplu. Nici nu cred ca avem în țară un program atât de drastic pentru școlile specializate primare si medii. Până în ziua de astăzi simt lacunele respective.

Ai făcut studiile la Liceul Ciprian Porumbescu, apoi ai obținut licența și masteratul la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Ce te-a determinat, la un moment dat, să îți continui cariera în Franța?

Mi s-a oferit o bursă de studii. Si aici „destinul” a hotarât pentru mine.

Ce șanse au tinerii din Moldova să se promoveze peste hotare?

Fiecare caz este diferit. Depinde de pregatirea profesionala, scopul si ambiția fiecărui tânăr și neapărat, de oamenii pe care îi întâlnește.

Dacă ai deveni Ministrul Culturii, ce ai schimba în piața muzicală din Moldova?

De fapt, nu putem vorbi despre o piață muzicală în Moldova, atât timp cât nu avem consumatori pentru acest gen de artă.

1. În Europa aproape fiecare copil studiază un gen de artă în scopul propriei dezvoltări. Mulți adulți practică un instrument muzical în calitate de hobby. Exisă multe coruri și orchestre de amatori, unele dintre ele, susținute fianciar de primarii. Este evident că un individ ce investește timp și efort, studiind pentru propria placere lucrări din visteria literaturii muzicii clasice, cu atât mai mult va manifesta interesul de a audia concerte live ale muzicienilor profesioniști.

Chiar dacă se spune că Franța, spre deosebire de Germania, Marea Britanie, nu înfățișează una din țările cele mai „muzicofile” din Europa, totuși sălile sunt mai mult pline decât goale, chiar pentru concertele cu importanță redusă. Publicul e emoțional participativ, există o necesitate de a recepționa hrana spiritual-intelectuală, în automobile se ascultă posturi de radio ce transmit muzica clasică și acasă sunt audiate înregistrări.

Există în Moldova un asemenea consumator? Nu e nevoie sa răspundem, probabil, ori e de la sine înțeles…

Deși înțelegem foarte bine că un om înfometat nu se poate urni de la nivelele primare ale piramidei trebuințelor, ca să vorbim despre o piața, arta ar trebui infiltrată în necesitațile umane.

Poate ar trebui să începem cu cei mai mici? La început deschide școli private, susținute prin subvenții din partea statului, unde artele ar fi propuse în forma interactivă copiilor, spre a le spori curiozitatea și plăcerea spre dezvoltarea culturală? Să înmulțim evenimentele cultural-educative extracurriculare, pentru a motiva copii sa continue studiile artistice ?

E indispensabil să cultivam nu numai profesioniști, ci și consumatori ai produselor profesioniste.

2. Altă parte a monedei ar fi oferta… Suntem o țară cu un potențial enorm, dar deseori, ne limitam la starea lui brută…

Comparația produsului national cu cel european este fundamentală pentru o evaluare obiectivă.

Extrem de utile ar fi parteneriatele cu școli din Europa, bursele de scurtă durată, stagiunile de vară, master-class-urile, proiectele moldo-europene. Tinerii muzicieni au nevoie de informație proaspătă, inspirație, comunicare cu semenii de peste hotare.

3. Mai exista un moment important. Chișinăul posedă câteva instituții oficiale cu program stabilit (Sala cu Orgă, Filarmonica Națională, Teatrul „Mihai Eminescu” ect.), care au capacitatea de a invita personalitați notorii.

Doar de puțin timp au început proiecte independente ca Youth Orchestra, spre exemplu. De ce tinerii noștri nu ar fi instruiți și motivați să creeze proiecte independente, fie și cu buget mic (raspîndite în toată țara, nu numai în capitală)? Rezultat: se extind evenimentele culturale, tinerii își văd aplicat în viața reală bagajul de cunoștințe acumulate în decursul anilor de studii, își justifică autoevoluarea, este valorizat si ghidat potentialul ideilor inovaționale specific minții fragede, sporeste nivelul calității ofertei de muzica clasica etc.

De ce nu s-ar crea un parteneriat între diferite facultăți, spre exemplu muzica – management/marketing?

4. Arta întotdeauna a avut nevoie de mecenați. Poate guvernarea ar putea atrage anumite investiții ale sponsorilor?

5. Ar fi binevenite proiecte de accesibilizare a muziicii clasice prin elemente de marketing si branding utilizate în show business, fără a diminua calitatea produsului. Adică, pastrând valoarea lui intactă, a propune o imagine atractivă prin proiecte larg mediatizate, televizate, evenimente culturale ce implică mai multe genuri de artă. Am mai multe idei în acest sens, dar nu am susținerea necesară…

La ce proiecte ar putea participa tinerii muzicieni din Moldova pentru a-și dezvolta abilitățile vocaționale?

Recent a fost creat proiectul franco-moldav de susținere a tinerelor basarabeni, Brize Muzicale Europene. Proiect găsit demn de a fi luat sub egida UNESCO Moldova.

El are ca misiune justificarea dezvoltării individuale, stimularea proiectelor personale de viitor ale tinerilor moldoveni și progresiunea muzicii clasice profesionale cu ajutorul culturii franceze și a experienței tinerilor din Europa occidentala marcați de francofonie.

Dorim să facem posibilă interacțiunea tinerilor noștri cu leaderii europeni, atât pe teritoriul Moldovei, cât și în țările europene, în comunicarea artistică, profesională, pedagogică, umană, prin pregătirea unui program de muzică de cameră, expus în concerte publice pe scenele țării. Dorim să construim un element de suport extracuricular sistemului de învătămănt din Moldova; accesul la componenta indispensabilă, dar dificitară în învățământul muzical actual – scena;

În iunie 2013, proiectul și-a organizat o avanpremieră în orașele Balți și Călărași. Concerte urmate de un master-class, cu doi invitați europeni: Andre Roque Cardoso (Portugalia), Olga Panova (Franța). Rezultatul s-a arătat a fi extrem de fructuos. Sălile pline au conținut profesori si elevi atât locali, cât și veniți din raioane apropiate, deschiși de a primi informație proaspătă, adusă din Europa. Dupa 1 ora de concert si 2 de master-class, publicul a participat activ în discuții privind sistemul de învățămînt muzical din Franța.

Dar pe 7 februarie, anul curent, în Paris, Brize Muzicale Europene și-a aplicat pentru prima dată conceptul principal, exportând primul tînăr basarabean, cornista Dorina Munteanu, care a cântat în formație de muzică de cameră cu pianistul Andre Roque Cardoso. Evenimentul a fost susținut de mai mulți artiști atât basarabeni, cât și europeni: pictorița Nelly Vranceanu, poetulul Traian Vasilcau. A fost interpretată o lucrare a compozitorului Ghenadie Ciobanu, pianiștii Irina Nesterova (Rusia), João Costa Ferreira (Portugalia), violonista Tomoko Nagakura (Japonia).

Cît de des te întorci în Moldova și cum te întâmpină publicul de acasă?

Cînt foarte rar în Moldova. Publicul nostru este însetat de interpreți străini care le-ar aduce idei proaspete, sonorități inedite, atitudini artistice originale. Chiar dacă este al șaptelea an de când am plecat în căutarea „aventurilor profesionale” si a-și putea să afirm că le-am găsit în chipul puternicelor personalități cu care am colaborat: profesorii mei, Guigla Katsarava, regretatul Devy Erlih, Alain Meunier, alți muzicieni cu care am avut ocazia sa cînt sau doar să comunic. Acasă voi fi considerată probabil pentru totdeauna una dintre „ai noștri”.

Se spune că muzica este alinarea sufletului, cum te-a ajutat sunetul al pianului să depășești momentele grele din viață?

Muzica este alinare pentru consumator. Pentru mine, însa reprezintă o muncă acerba. De ani de zile nu mai audiez muzică fără a o analiza, doar pentru placere.

Însă anume efortul depus ajunge să fie alinarea, precum și tulburarea sufletului meu… Interpretul are menirea de a reanima chipuri deshidratate pe o coala de hârtie: lirica senină, pietate, puritate ascetică, regrete, pasiuni vehemente, dureri necruțătoare, exaltări, mistere, revelații etc. Mai în glumă, arta sonoră devine un portal spre o lume paralelă.

Toate se realizează prin sunet. Fiecare atingere este unică și generează armonici irepetabile, anume ele colorează suetul, formează timbrul. Muzicianul caută timbruri ce vor încorpora o anumită stare, un sentiment, o atitudine. Ele vor divulga în mod abstract, dar absolut clar o idee umană, o metaforă, ce face din muzician un poet.

Care este genul de muzică pe care îl abordezi cel mai des?

Nu-mi ramâne forță decât pentru clasică. Deși îmi place jazz, blues, bossa nova, rock. Mă impresionează anumite voci excepționale din muzica pop, dar nu prea mă pasionează genul… În general, mă relaxez vizionând filme.

Crezi în viitorul muzicii clasice într-o eră în care predomină muzica de club?

Bine… Muzica clasică întotdeauna a fost elitară, nu? Ea necesită o anumită pregătire intelectuală… Va trebui să luptăm pentru ea.

Dacă ai avea ocazia să te întorci în trecut și să alegi alt instrument muzical, care ar fi acesta și de ce?

Nu am ales pianul. Așa a vrut Dumnezeu, prin cei care m-au înconjurat în acea epocă. Dar îl ador pentru complexitatea lui polifonică si tezaurul paletei de culori.

Mi-ar plăcea să posed violoncelul, pentru timbrul lui cald, puțin nostalgic, apropiat de vocea umana. Mi-ar placea să îmi mânuiesc cu abilitate vocea.

Cum crezi ce calități trebuie să posede un pianist adevărat?

Nu știu. Personalitațile marcante ce au creat istoria în arta interpretativă sunt atât de diferite, nu cred că pot generaliza. Dimpotrivă, consider că specialitatea își modeleaza „victima”.

Iar la final, te rugăm să dai câteva sfaturi pentru tinerii ce doresc să urmeze o carieră în acest domeniu

Cel mai valoros sfat ar fi să se dezvolte intelectual, profesional, spiritual, să devoreze informația propusă de sistemul nostru de învățămînt, dar să apeleze și la surse informaționale internaționale, internetul este accesibil tuturor.

Un produs mediocru nu poate atrage cumpărătorul. Un interpret care nu are ce spune nu va atinge sufletul ascultătorului, respectiv nu va excita atenția organizatorului.

Astăzi majoritatea muzicienilor practică de asemenea specialitatea de impresar pentru propriul lor produs. Se impune deci capacitatea de a cerceta piața (festivaluri, producători, concursuri de proiecte), a adapta produsul final cererii și a formula eficient propunerea. Mai trebuie sa știi să comunici și este indispensabil să renunți pentru totdeauna la comoditatea indieferenței și a absenței curiozității.

Tenacitate, ingeniozitate, speranță și multă, multă rabdare!

Interviu realizat de Irina Titica

Știrea Pianistă moldoveancă la Paris: Nu putem vorbi despre o piață muzicală în Republica Moldova/ INTERVIU a apărut pe Moldova.org.

Read more »

Pe 8 februarie va fi inaugurat Anul Dumitru Matcovschi

By |

Pe 8 februarie va fi inaugurat Anul Dumitru Matcovschi

Programul Naţional de manifestări cultural-artistice consacrate Anului Dumitru Matcovschi a fost aprobat pe 29 ianuarie de către Guvernul Republicii Moldova.

Read more »

Un weekend fierbinte în miez de iarnă la Teatrul „Eugene Ionesco”

By |

Un weekend fierbinte în miez de iarnă la Teatrul „Eugene Ionesco”

Iubiri pătimașe, pasiuni interzise, amoruri dezlănțuite…

Read more »

Cele mai bune filme româneşti din 2013 după Ziarul Metropolis

By |

Cele mai bune filme româneşti din 2013 după Ziarul Metropolis

Un Urs de Aur la Berlin, mai multe debuturi promiţătoare, câteva documentare impresionante, confirmări, dar şi eşecuri lamentabile, şi un număr total de filme surprinzător de mare – acestea au fost coordonatele cinematografiei româneşti în 2013.

Read more »

Campanie JURNAL „Scrie-i Moşului!

By |

Campanie JURNAL „Scrie-i Moşului!

Îndeplineşte dorinţa unui copil deosebit! Sună şi spune visul cărui copil ai vrea să-l realizezi Sună la nr. de telefon 069456968 şi spune cu ce ne poţi ajuta.

Read more »

Episodul 1: Tătărești, centrul Basarabiei

By |

Episodul 1: Tătărești, centrul Basarabiei

Miercuri, 4 decembrie, a fost lansat un film documentar despre satul Tătăreşti realizat de jurnalistul și regizorul Gheorghe Mârzencu. Lansarea a avut loc la Biblioteca Națională „Vasile Alecsandri”.

Read more »

Sărbătoarea vinurilor moldoveneşti în Cehia, la cea de-a IV-a ediţie

By |

Sărbătoarea vinurilor moldoveneşti în Cehia, la cea de-a IV-a ediţie

Vinurile moldoveneneşti au fost la loc de cinste săptămâna trecută în Cehia. La 20 noiembrie, la Praga a avut loc cea de a IV-a ediție a Sărbătorii Vinurilor Moldovenești în Republica Cehă. Evenimentul s-a desfășurat în localul deja tradițional pentru acest eveniment anual – în Palatul Național din Vinohrady Praga.

Sărbătoarea a reunit exportatori moldoveni, importatori cehi, reprezentanți ai unor rețele de magazine cehe, membri ai corpului diplomatic acreditat la Praga, reprezentanți ai lumii afacerilor, elitei culturale precum şi ai diasporei moldoveneşti din Cehia.

Potrivit organizatorilor, cei circa 800 de vizitatori au fost serviți cu vinuri și divinuri ale unor importante branduri moldovenești, au vizionat filme despre procesul de producere a vinurilor şi au ascultat muzică moldovenească. Totodată, oamenii de afaceri au putut comunica sau stabili înțelegeri pentru diversificarea exporturilor de vinuri moldovenești.

Evenimentul este organizat de importatorii cehi și producătorii moldoveni și desfășurat sub patronajul ambasadorului Ștefan Gorda. La el a participat și o delegație din Republica Moldova, în frunte cu Vladimir Șarban, Secretar General adjunct al Aparatului Președintelui.

Read more »