Taci că ești… român // Observator

Enervată brusc, iritată, o colegă-jurnalistă scrie pe blogul său că sufletul ei apolitic nu-și găsește în RM confortul necesar. „În țara asta nu se poate să fii apolitic.

Nu se poate să nu susții pe nimeni. Nu se poate să nu vrei „cu românii sau cu rușii”. Nu se poate să fii cu românii, că te urăsc rușii. Nu se poate să fii cu rușii, că te blochează pe facebook românii”, scrie ea înțepată, visând la liniștea zăpezilor din filmul Dr Zhivago. La modul abstract, demersul ei pare să aibă sens. La modul concret, pretențiile sale nu mai sunt atât de clare. Ce vrea ea de fapt?
Da, nu avem ce ne ascunde după deget: pe teritoriul RM se dă un război cu „mijloace pașnice” între Est și Vest, între proeuropeni și proruși, între moldovenii români și cei ruși sau rusolingvi. Iar la război e ca la război, se mai exagerează, eufemistic vorbind, se mai sare peste cal, se mai ignoră bunele maniere. Ce mai, „războiul” are mijloacele sale specifice…

În „război”, soarta celor care nu sunt nici cu unii, nici cu alții nu e ușoară nicăieri. Și unii, și alții vor să-i atragă pe cei neutri de partea lor. Dacă această luptă nu o privește pe bătăioasa jurnalistă, e în drept să se dea la o parte și să închidă ochii și urechile. Dacă alege să stea pe linia „frontului”, în rolul de arbitru sau chiar să le dea lecții de bună purtare taberelor „beligerante”, de ce s-ar plânge că își pune în pericol confortul sufletesc?

De fapt, ce ar însemna „neutralitatea” după care tânjește ea în condițiile noastre? Să nu te interesezi de nimic? Să nu mergi la votare? Să spui că e bine cum este, că nimeni nu are dreptate? Că ar trebui să renunțăm la integrarea europeană și la CSI? Că suntem moldoveni, și nu români? Că nu contează cum ne numim limba? Să nu fim nici cu unii, nici cu alții nu este o opţiune neutră, în condițiile în care doar integrarea europeană ne poate asigura independența. Nici cu unii, nici cu alții, RM e de 20 de ani. Persoanele „apolitice” au înclinat balanța în folosul partidelor cu un asemenea crez. Nici cu unii, nici cu alții ar însemna să rămânem în continuare la cheremul Rusiei care adună forțe pentru a reface URSS. Dacă Europa ne va respecta dorința de neutralitate, nu se poate spune același lucru și despre Rusia, pe care nu o interesează sentimentele noastre. Așa că trebuie să alegem ceea ce vrem de fapt. Neutralitatea în momente de război e în folosul celui mai puternic. Să fim sinceri măcar cu noi înșine. Colega nu pare sinceră.

Ca român, am rămas neplăcut surprins și din alt punct de vedere. „Fuck Romanians sau Russians”, oricum ai motiva, îi pune pe toți într-o oală, fără discernământ. Ocupați și ocupanți, victime și agresori. După o jumătate de secol de regim comunist, nici măcar nu am reușit să-mi spun mesajul până la capăt, că mi se strigă din nou să tac. Taci! Taci că ești… român. Taci că tulburi confortul celor care s-au obișnuit cu tăcerea.

Paul Borzac