Tăcerea nePUTINcioasă a Chişinăului

Kievul ar putea să interzică militarilor ruşi să tranziteze teritoriul său în drum spre Republica Moldova, speculează o sursă moscovită

27.jpg.896x604_q90Ucraina ar putea urma exemplul Rusiei care, în procesul anexării Crimeii, a anulat unilateral patru acorduri ruso-ucrainene privind Flota rusă la Marea Neagră. În replică, Ministerul Apărării al Ucrainei examinează posibilitatea denunţării a două acorduri semnate cu Rusia care prevăd transportarea mărfurilor cu destinaţie militară pe teritoriul Ucrainei şi plata pentru această transportare, precum şi Acordul care prevede transportarea trupelor din Federaţia Rusă pentru a ajunge pe teritoriul Republicii Moldova. Informaţia a fost difuzată de agenţia de presă rusă ITARR TASS cu trimitere la surse din diplomaţia militară.

„Conducerea Ucrainei va argumenta denunţarea acordurilor prin precedentul creat de Rusia în urma anexării Crimeii. În luna aprilie curent, Rusia a decis unilateral să anuleze cele patru acorduri încheiate anterior cu Ucraina privind Flota rusă la Marea Neagră. Autorităţile de la Kiev consideră că dispun acum de baza juridică necesară pentru măsuri similare la adresa Moscovei”, a declarat ataşatul militar pentru sursa citată. Aceeaşi sursă se arată convinsă că Ucraina va susţine poziţia R. Moldova, a României şi UE cu privire la schimbarea formatului operaţiunii de menţinere a păcii în Transnistria, solicitând ca misiunea din care fac parte pacificatorii ruşi să fie transformată într-o misiune internaţională sub egida OSCE.

Poziţia Chişinăului, incertă

Comentatorul politic, expertul în problema transnistreană, Oazu Nantoi, precizează că trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova se împart în două categorii: cei circa 400 de pacificatori ruşi şi reprezentanţii Armatei 14.
„Rusia refuză să evacueze depozitul de muniţii de la Colbasna venind cu argumente false precum că Tiraspolul nu îi permite lui Putin să facă acest lucru. Pentru a păzi acest depozit, Rusia menţine un contingent absolut ilegal pe teritoriul RM. Dacă ne imaginăm că Ucraina reziliază aceste două acorduri, Federaţia Rusă va ajunge în situaţia în care va trebui să transporte mărfuri pentru aceste trupe fie pe calea aerului, prin aeroportul de la Chişinău, fie prin Giurgiuleşti. În ambele cazuri va fi nevoie de acordul oficialităţilor de la Chişinău. Rămâne deschisă problema privind poziţia statului R. Moldova în raport cu această situaţie niţel inedită”, spune expertul.

Potrivit lui Oazu Nantoi, R. Moldova ar trebui să aibă o prioritate naţională: reîntregirea ţării. Această prioritate trebuie să înglobeze voinţa tuturor actorilor politici indiferent de culoarea politică. „Statul trebuie să aibă un plan de acţiuni care să nu depindă de conjunctura politică imediată şi de rezultatele alegerilor, deoarece e vorba de interesul naţional. Acest plan trebuie realizat cu susţinerea partenerilor noştri externi, inclusiv cu Ucraina. Nu sunt sigur că statul RM are un asemenea plan de acţiuni şi că partidele politice parlamentare sunt capabile să se gândească la problema reîntregirii ţării.
În programele electorale există acest obiectiv, dar după ce acced la putere, politicienii, cu excepţia celor care au profit din contrabandă, uită de zona transnistreană”, menţionează Nantoi.

„Să cerem schimbarea formatului operaţiunii de menţinere a păcii”

Generalul Anton Gămurari este de părere că, reieşind din ultimele evenimente din Ucraina, e prima oară pe parcursul a mai bine de două decenii când poziţia Ucrainei coincide cu poziţia conducerii R. Moldova privind retragerea Armatei 14 de pe teritoriul statului. „Mă întreb de ce ucrainenii vorbesc, iar ceilalţi lideri de partide de la Chişinău tac? E ştiut că avem o mulţime de oameni de afaceri, oameni politici, care au interese în Transnistria. E cazul ca politicienii să dea dovadă de voinţă politică şi să se implice mai activ în rezolvarea diferendului transnistrean. De altfel, nu trece nicio lună în care nu apare o problemă legată de încălcarea drepturilor locuitorilor în această regiune: problema şcolilor cu predare în limba română, problema terenurilor de dincolo de drum etc. Preşedintele Nicolae Timofti a declarat în repetate rânduri că aflarea Armatei 14 pe teritoriul RM este ilegală.
Reprezentanţii unei armate care a luptat împotriva altui stat nu pot fi consideraţi pacificatori. Chişinăul trebuie să solicite schimbarea formatului operaţiunii de menţinere a păcii. Să fie sub egida OSCE, militarii ruşi să fie înlocuiţi cu reprezentanţi ai oricărui alt stat decât FR”, spune Gămurari.

Omul lui Putin, mutat la Doneţk

Generalul a mai precizat că, pe moment, armata din Transnistria e ca un cuţit în coasta Ucrainei. Mai mult, serviciile de securitate de la Kremlin l-au desemnat recent în calitate de vicepremier responsabil de aşa-numita „securitate de stat” în regiunea Doneţk din Ucraina pe Vladimir Antiufeev, fost conducător al aşa-numitului „minister al securităţii” de la Tiraspol.
„Antiufeev are o experienţă bogată în cadrul serviciilor speciale ruse. A participat la lovitura de stat din 1991 din Letonia în urma căreia au decedat mai multe persoane. A fugit la Moscova şi a fost dat în urmărire de statul leton. A fost folosit de Rusia în războiul din Transnistria şi ulterior a condus timp de două decenii aşa-numitul „minister al securităţii” de la Tiraspol. Serviciile de securitate ruse au încredere deplină în astfel de personaje. Mutarea lui confirmă încă o dată că evenimentele din Ucraina sunt o copie a ceea ce s-a întâmplat în 1992 în Transnistria”, mai spune Gămurari.

Leşco: „Aş saluta această decizie”

Fostul deţinut politic de la Tiraspol, Alexandru Leşco, spune că anularea celor două acorduri de către Ucraina ar fi un pas important pentru R. Moldova. „Acest lucru trebuia să fie făcut demult şi ar fi bine ca şi autorităţile de la Chişinău să sprijine această iniţiativă. Să nu umblăm cu formate de negocieri, cu alde Nina Ştanski, Şevciuk ş.a. Eu şi astăzi sunt persona non-grata în Transnistria, iar ei se plimbă pe aici, prin Chişinău. Valeriu Liţkai ne dă lecţii din studiourile tv de la Chişinău. Timp de două decenii n-am văzut autorităţile noastre să-şi impună voinţa la Tiraspol, i-am auzit doar vorbind de consensuri. Sper ca ucrainenii să le înlesnească munca”, spune Leşco.