„Susţinem cercetarea şi învăţământul în limba franceză” // Ziua Europei

 

Interviu cu Roman Kwiatkowski, responsabil pentru Antena din Chişinău a Agenţiei Universitare a Francofoniei

Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF), prezentă pe toate continentele, e o reţea constituită din 781 universităţi în 81 ţări. Din 1989, această asociaţie a universităţilor este un operator al Francofoniei instituţionale. Partener al instituţiilor de învăţământ superior şi de cercetare care au ales franceza ca limbă de studiu, AUF propune numeroase programe de cooperare pentru susţinerea cercetării şi învăţământului în limba franceză.

–      Stimate dle Roman Kwiatkowski, care sunt programele cele mai importante ale Antenei din Chişinău a Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF)?

 

Antena din Chişinău depinde de Biroul pentru Europa Centrală şi Orientală din Bucureşti al AUF, iar proiectele noastre sunt coordonate cu acest birou. Din programele de durată aş menţiona susţinerea pe parcursul a 13 ani a claselor bilingve, româno-franceze, în licee din Republica Moldova. Mai avem programe de burse în străinătate şi în R. Moldova, internaţionale şi locale. Bursele permit studenţilor din Republica Moldova să facă stagii de două–trei luni în întreprinderi franceze sau francofone. Acordăm de asemenea burse doctorale şi postdoctorale „Eugene Ionesco”, destinate cercetătorilor din RM care pot realiza în România un proiect de cercetare. De burse internaţionale beneficiază studenţi care fac stagii în întreprinderi industriale, agricole, în spitale din Franţa. Am susţinut de asemenea filiere francofone în universităţi din R. Moldova, de exemplu, în Universitatea Tehnică, Universitatea de Medicină, Universitatea de Stat din Chişinău, Universitatea Liberă Internaţională, Academia de Studii Economice ş.a.

Mai susţinem cursuri de studiere a limbii franceze şi proiecte de masterat în franceză pentru studenţi moldoveni.

 

–      AUF sprijină organizarea unor conferinţe internaţionale?

 

Organizăm conferinţe de înalt nivel, cu o vastă participare internaţională. Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău este unul dintre partenerii noştri, cu concursul acestuia se desfăşoară la universităţile din R. Moldova, în 2012, peste 40 de conferinţe susţinute de cercetători sau universitari notorii din România sau din Franţa, în domeniul ştiinţelor umaniste – istorie, filosofie, etnologie, literatură.

De regulă, conferinţele au loc în limba franceză, cercetătorii români fiind buni cunoscători de franceză.

 

–      În afară de ICR Chişinău, cine mai sunt partenerii constanţi ai AUF?

 

Lucrăm în parteneriat cu Ambasada Franţei, Alianţa Franceză, Ambasada României în R. Moldova. Parteneri activi mai sunt universităţile din Republica Moldova. De exemplu, în martie, am organizat, în colaborare cu mai multe universităţi, o conferinţă de anvergură privind migraţia creierilor. Tema acestui seminar desfăşurat la ULIM a fost „Exodul de creieri. Cum pot fi motivaţi licenţiaţii moldoveni să revină în R. Moldova?”. A participat la seminar dl Bernard Cerquiglini, rector al Agenţiei Universitare a Francofoniei, care a venit pentru prima dată la Chişinău. ULIM i-a acordat dlui Bernard Cerquiglini titlul de Doctor Honoris Causa.

 

–      Este oare posibilă revenirea creirilor în R. Moldova?

 

Cred că poate fi stopată emigrarea creierilor din RM. În acest scop, trebuie organizate masterate de calitate aici, în Republica Moldova ca studenţii să nu plece peste hotare. Aceste masterate pot fi create în parteneriat cu universităţi din România, Bulgaria, din Europa Centrală şi Occidentală. Licenţiaţii trebuie ajutaţi să facă nişte stagii de calitate în străinătate, apoi ei îşi vor putea găsi de lucru aici, în RM.

 

–      Ce ne puteţi spune despre şomajul tinerilor în Franţa?

 

Nu cunosc cifre, dar ştiu că şomajul tinerilor rămâne o problemă în Franţa, mai ales în legătură cu criza economică globală.

 

–      Tinerii francezi pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă?

 

În general, puţini francezi pleacă peste hotare. Franţa e o ţară mare şi te poţi mişca, poţi căuta oportunităţi în interiorul ei. Francezii, de regulă, nu au obiceiul să migreze. Le plac, în schimb, călătoriile în toată lumea şi salută circuitul de idei internaţional.

 

–      Aţi ajuns pentru prima dată în R. Moldova la începutul anului curent, de când aţi fost numit responsabil al Antenei din Chişinău a AUF. Care sunt primele Dvs. impresii?

 

Am rămas foarte surprins. Cunoşteam regiunea, dar nu fusesem niciodată în Moldova. M-a impresionat Chişinăul, e un oraş foarte verde, agreabil, prietenos. Oamenii sunt foarte simpatici, amabili, deschişi.

 

–      Cum pot depăşi cetăţenii RM criza identitară, după părerea Dvs.?

 

Nu pot veni deocamdată cu sugestii. Ceea ce vă pot spune e că te îmbogăţeşti asimilând mai multe culturi. Tatăl meu e polonez, mama e franțuzoaică şi cred că a fost o şansă pentru mine să cunosc două culturi. Nu resimt niciun disconfort identitar, îmi asum identitatea europeană.

 

–      Vă propuneţi să învăţaţi limba română?

 

Da, e unul din obiectivele mele în perioada aflării la Chişinău.

 

Interviu realizat de Irina Nechit

The following two tabs change content below.