„Suntem unicul stat din Europa fără muzeu de arhitectură populară”

Interviu cu Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală sărbătorește 130 de ani de la inaugurare. Această instituție este una dintre atracțiile turistice din R. Moldova și, în același timp, una în jurul căreia sunt generate obiective importante pentru Chișinău. În cadrul unui interviu realizat cu directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, vă oferim detalii despre manifestările din 22 septembrie curent, precum și detalii despre obiectivele care urmează să completeze teritoriul Muzeului Satului din Chișinău.  

–     Stimate Domnule Vicol, relatați-ne despre originile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Istoria Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală începe în octombrie 1889, după frumoasa Expoziție agricolă și industrială organizată la Chișinău, chiar pe locul actual al instituției. Inițiatorul și organizatorul expoziției a fost baronul Alexandru Stuart.

Expoziția a fost un eveniment important la care au participat cei mai mari producători agricoli și industriali din Basarabia. Baronul Stuart a avut ideea ca aceste piese ale expoziției să fie expuse în cadrul unui muzeu pe lângă Zemstva Basarabiei. Prin urmare, multe dintre piesele expoziției au constituit, de fapt, prima colecție a muzeului.

În 1903, de asemenea la inițiativa baronului Stuart, cu susținerea Zemstvei Basarabiei, a demarat în această parte a urbei construcția unei clădiri speciale pentru muzeu, construcție terminată în 1905. De altfel, acest imobil a fost construit special pentru muzeu, singurul în spațiul dintre Prut și Nistru. Edificiul a fost ridicat în stil mauritan, după proiectul cunoscutului arhitect Vladimir Țîganko. Toți vizitatorii din afară rămân uimiți de stilul arhitectural al clădirii.

Muzeul a avut multe etape de dezvoltare și a trecut prin multe intemperii. E important că a supraviețuit și constituie astăzi un simbol cert al patrimoniului național. Avem o colecție de 150.000 de piese, care sunt foarte valoroase.

–     Apropo, ce s-a păstrat de la expoziția din 1889?

Mostrele de semințe conservate în vase speciale, colecția de scoarțe și covoare. Însă cele mai importante cred că sunt cele două construcții ridicate special pentru expoziție, și anume un foișor pentru muzică și un havuz. Foișorul a fost construit după un proiect elaborat de arhitectul Alexandru Bernardazzi.

Acest obiectiv se află în Grădina botanică a muzeului, de altfel, cea mai veche din R. Moldova. Acum doi ani, foișorul a fost restaurat și arată bine. Havuzul funcționează de asemenea. Acestea sunt două piese importante care se păstrează în actuala expoziție a muzeului.

Foișorul a fost construit după un proiect elaborat de arhitectul Alexandru Bernardazzi

–     Ce s-a păstrat din lucrările zoologului Franț Osterman?

Evident că am moștenit colecția pieselor preparate de cunoscutul zoolog Franț Osterman. Trebuie să spun că muzeul a avut șansa să aibă niște oameni extraordinari chiar de la deschiderea sa. Este vorba de fapt de niște entuziaști. După cum e și astăzi, ne bazăm pe activitatea unor entuziaști, având în considerație condițiile de lucru și salariile modeste.

Albina și Franț Osterman au pus bazele muzeului. Albina s-a îngrijit de crearea colecțiilor muzeului, iar Franț Osterman – de preparatele umede. Astăzi, avem o colecție de peste 300 de piese preparate de Franț Osterman. Avem intenția să identificăm toate piesele create de Franț Osterman și să publicăm un album special.

–     Statutul actual al instituției a fost obținut la începutul anilor 90. Am înțeles că muzeul a obținut în decursul existenței sale succese importante, chiar la nivel internațional…

Cea mai importantă realizare în acest sens este succesul obținut în 1998, în cadrul unui concurs organizat la Paris. Muzeul nostru a fost apreciat pentru conceptul său original – omul, natura și cultura. În cadrul muzeului, există o sală unde sunt prezentate rezultatele care apar în urma intervenției abuzive a omului în natură.

Deși nu a câștigat concursul, aprecierea conceptului expoziției noastre permanente este o realizare importantă a instituției noastre. Mulți vizitatori ne-au sugerat să nu schimbăm nimic din această expoziție. Avem piese nu doar pentru spațiul R. Moldova, dar și la nivel european și mondial. Același schelet al Deinotheriumului (strămoș al elefantului – n.r.) este unic în Europa.

Același schelet al Deinotheriumului, descoperit în anii 60 în raionul Rezina, care este unic în Europa datorită faptului că s-au păstrat circa 90% din scheletul său. Nu veți vedea asemenea piese nici chiar în Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București

–     Tocmai despre acest lucru voiam să vă întreb. Care sunt cele mai reprezentative piese din colecțiile muzeului?

O bună parte din piesele muzeului sunt expuse pentru publicul larg. Dacă vom intra în muzeu, vom vedea că există multe piese arheologice. Vorbesc de tezaurele de la Cărbuna şi Chetroşica, Valea Rusului, Frumuşica, Mateuţi, Mărcăuţi, Şestaci, Hansca.

Avem piese paleontologice descoperite pe teritoriul R. Moldova. Același schelet al Deinotheriumului, descoperit în anii 60 în raionul Rezina, care este unic în Europa datorită faptului că s-au păstrat circa 90% din scheletul său. Nu veți vedea asemenea piese nici chiar în Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.

Trebuie să menționez colecția de covoare și scoarțe expuse în cadrul Muzeului zemstvei din 1889. Suntem singura instituție din R. Moldova care are o colecție atât de mare de costume și port popular. Toate colecțiile sunt valoroase în felul lor, din păcate, localnicii nu știu să le aprecieze.

–     Ce se întâmplă cu Muzeul Satului?

În 1992, a fost creată o structură care avea misiunea să amenajeze un muzeu al satului. Din păcate, nu s-a reușit implementarea acestui proiect în principal din cauza lipsei banilor. Amenajarea unui muzeu în aer liber necesită eforturi financiare consistente.

Datorită investițiilor private, astăzi, pe teritoriul Muzeului Satului din sectorul Botanica al Chișinăului, 175 de hectare, avem două biserici de lemn din secolele XVI–XVII, din satele Hirișeni, Telenești, și Gârbova, Ocnița.

În 1995 a mai fost în același spațiu o moară de vânt din a doua jumătate a secolului XIX din Opaci, Căușeni. Această moară a fost incendiată. Din păcate, suntem unicul stat din Europa care nu are un muzeu al arhitecturii populare.

Datorită eforturilor colegilor noștri, am elaborat în 2018 împreună cu partenerii din Cahul și Galați un proiect. Dacă reușim să implementăm acest proiect, cu siguranță, imaginea Muzeului Satului din Chișinău va fi schimbată. Vom edifica un complex întreg, începând cu o poartă mare din lemn, o școală veche din lemn din Pârjolteni, Călărași, din 1904.

Este conservată în curtea muzeului. Proiectul ăsta ne va permite să instalăm școala în Muzeul Satului. Va mai fi construită o replică a unei case țărănești, cu toate acareturile pentru păsări, pentru păstrat alimente, furaje etc. Va fi un spațiu funcțional, o alee, dacă reușim să implementăm proiectul respectiv. Prin urmare, oamenii vor vedea deja că există un muzeu al satului în Chișinău.

–     Ce va fi pe 22 septembrie la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală?

Am pregătit un program de manifestări dedicat sărbătoririi celor 130 de ani ai muzeului, „130 de ani de istorie și cultură națională”. Programul cuprinde mai multe evenimente. Un eveniment important va fi târgul meșterilor populari și al producătorilor autohtoni din 22 septembrie, care va avea loc în curtea muzeului.

În primul rând, vor participa cei mai valoroși meșteri populari din R. Moldova. Vor fi meșteri în ceramică, lemnari, tapițeri etc. Am selectat peste 35 de meșteri populari din R. Moldova. Va fi o expoziție cu vânzare.

Am invitat de asemenea niște producători eco, producători care vor putea să își vândă produsele. Desigur, vom avea un program artistic – interpreți de muzică populară și de estradă. Încercăm ca acest spațiu amenajat destul de frumos să devină al meșterilor populari din R. Moldova.

Avem intenția ca o dată – de două ori pe an, acest târg să devină tradițional, ca oamenii să știe că la muzeu se poate veni și cumpăra o piesă autentică a celor mai buni meșteri populari din Republica Moldova.

Invităm toți locuitorii orașului la târgul nostru din 22 septembrie, începând cu ora 10:00.

Interviu realizat de Ilie Gulca

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca