„Suntem categoric împotriva revenirii la Memorandumul Kozak”

Interviu cu Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova

Foto: Carolina Chirilescu

Nicu Popescu (foto), ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, se pronunță categoric împotriva Memorandumului Kozak, se referă la contrabanda de pe segmentul transnistrean, evoluția construcției gazoductului Ungheni–Chișinău și eliminarea roomingului între România și Republica Moldova. 

Stimate Domnule ministru, cum a fost comunicarea cu partenerii în primele zile și cum este acum? Cum a influențat această criză asupra imaginii R. Moldova?

Am început ca toţi miniştrii fără ministere. În prima zi în care am depus jurământul, practic eram singur. Prima acțiune de exercitare a funcției mele de ministru a fost să îmi creez un nou cont pe Facebook ca să pot comunica poziția noului guvern în condițiile în care nu aveam acces la pârghiile de guvernare și comunicare şi să îmi creez o mică echipă din doi–trei oameni.

În primele zile, miza întregului Guvern era să obținem recunoașterea internațională, care era deja, dar nu era una fermă. Să trecem de la recunoașterea internațională la convingerea partenerilor externi să pună presiune pe guvernarea care pierduse majoritatea parlamentară ca să se retragă și să plece în opoziție.

Misiunea mea a fost să conving partenerii externi să facă presiuni față de Partidul Democrat ca să se retragă pentru a nu recurge la manifestații, care ar fi putut să degenereze. Am depus jurământul marți, miercuri am primit semnale că vom fi sprijiniți de Franța și că această țară este disponibilă să mă primească în vizită în calitate de ministru.

În aceeași zi, am zburat la Paris, am avut o întrevedere publică cu ministrul pentru Afaceri Europene, care a apelat la o tranziție pașnică a puterii la Chișinău. În capitala Franței avea loc o ședință a grupului G7, unde am fost invitat să prezint situația din R. Moldova.

Vineri, am mers la Comisia de la Veneția și, în aceeaşi zi, s-a deblocat situația la Chișinău. Săptămânile de mai târziu au fost dedicate necesității de a convinge partenerii externi să ne sprijine financiar cu granturi și, parțial, cu împrumuturi ca să putem plăti salariile.

În ce privește imaginea, cea mai mare problemă a R. Moldova este corupția. Moldova se află pe locul 117 în indicele global de percepere a corupției. R. Moldova este în continuare văzută ca una dintre cele mai corupte țări din Europa. Este o rușine. Este vital pentru ţară să reuşim să implementăm măsurile necesare pentru a combate corupţia.

– În ultima vreme, este înregistrată o apropiere dintre Chișinău și Kiev. Ce se întâmplă cu părțile de hotar rămase nereglementate?

Noi avem un nou guvern, în timp ce în Ucraina au avut loc alegeri parlamentare, acum se formează guvernul. Am fost deja la Kiev cu doamna prim-ministru Sandu. Am avut excelente întrevederi cu dl Volodymyr Zelensky, președintele, și cu prim-ministrul Volodymyr Groysman. Am făcut o trecere prealabilă în revistă a dosarelor în care cooperăm.

Acum suntem în așteptarea unui nou guvern la Kiev. Ucraina este disponibilă să deschidem mai multe posturi comune de control vamal și să ne ajute să combatem contrabanda în regiunea transnistreană.

– Despre combaterea contrabandei se vorbește foarte mult și se face foarte puțin…

Noi avem voință politică să luptăm cu contrabanda. Am senzația că guvernarea precedentă nu a avut voința să lupte împotriva acestui fenomen, dimpotrivă – au vrut să beneficieze. Așteptăm noul ministru de Interne la Kiev ca să elaborăm un plan de acțiuni. Noi avem acorduri bune, dar, dacă nu există voință politică, nu ajungi departe.

– Cum este să reprezinți la Kiev un președinte care nu a recunoscut integritatea teritorială a Ucrainei?

Moldova recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei, regiunea autonomă Crimeea face parte din Ucraina. Crimeea și raioanele din estul Ucrainei fac parte din teritoriul Ucrainei. R. Moldova a fost întotdeauna solidară cu Ucraina privind necesitatea respectului integrităţii teritoriale.

– În timpul unei investigații jurnalistice, am aflat că R. Moldova este dispusă să facă concesii Ucrainei pe dosarul Nistrului pentru a obține sprijin în soluționarea conflictului transnistrean…

Noi avem multe dosare complicate cu Ucraina. Chișinăul are nevoie de compromisuri din partea Kievului, Ucraina are nevoie de compromisuri din partea R. Moldova. Pe râul Nistru avem altă problemă, intențiile Ucrainei de a construi alte șase hidrocentrale. Acum un an, Ucraina și R. Moldova s-au adresat Comisiei Europene să facă o expertiză ecologică și să spună dacă aceste hidrocentrale creează probleme ecologice. Reprezentanții Comisiei Europene au trimis în mai 2018 un chestionar autorităților moldovenești, iar acestea nu au răspuns timp de mai bine de un an de zile.

Prin urmare, guvernul precedent, pe de o parte, a solicitat sprijin Comisiei Europene ca să gestioneze situația cu hidrocentralele, dar, pe de altă parte, ministerele au dormit un an și ceva pe acest dosar.

– Se știe că fosta conducere a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a folosit această instituție mai mult pentru interesele unui partid sau ale unor persoane decât ale statului. Care este viziunea Dvs. în această privință?

Știți maxima: dați-mi o politică internă bună și vă dau o politică externă bună. Nu e problema imaginii corpului diplomatic. Foarte puțini oameni stau să se întrebe care este imaginea corpului diplomatic al R. Moldova. Vorbim despre imaginea țării. Acum două luni, R. Moldova se plasa pe locul 117 la indicele de percepere a corupției.

Au anulat rezultatele alegerilor prin curți politizate. Din cauza acestor abuzuri antidemocratice, UE a sistat asistența financiară pentru R. Moldova. SUA au suspendat discuțiile privind noile proiecte de asistență pentru R. Moldova.

Chișinăul nu putea să discute despre finanțarea americană pe linia fondurilor Provocările mileniului, a USAID. Aceasta era imaginea unei țări corupte în care se comiteau abuzuri antidemocratice.

– Cum calificați relația dintre Chișinău și Kremlin? În ultima vreme, se vorbește foarte mult despre un al doilea plan Kozak.

Noi suntem categoric împotriva federalizării R. Moldova, suntem categoric împotriva revenirii la principiile Memorandumului Kozak drept bază a unei potențiale soluții a conflictului transnistrean. Nu văd încă potențial și dorință în societatea R. Moldova ca să se ajungă la un numitor comun în privința principiilor de reglementare a diferendului transnistrean. Fără un consens intern, nu cred că avem perspectiva să avansăm rapid în soluționarea conflictului transnistrean.

Noi ne dorim soluționarea problemelor oamenilor legate de diplome, circulație și exporturi spre UE etc. Vom lucra pe aceste dosare concrete. Prin urmare, din cele expuse mai sus va fi dificil  să facem progrese rapide în această direcție.

– Care sunt relațiile dintre Chișinău și București? Este dispus Bucureștiul să acorde sprijinul financiar pe care l-a cerut Chișinăul?

Relația este excelentă. Prima vizită peste hotare a Maiei Sandu a fost la București. În două luni de mandat, am fost de două ori la București. Săptămâna viitoare voi merge pentru a treia oară la Bucureşti unde sunt invitat de onoare la reuniunea ambasadorilor.

Viziunea noastră ca Guvern este că noi avem cu România o comunitate de istorie, limbă și cultură. Dar vrem să mai construim o comunitate de infrastructură şi energetică care să ne ancoreze ireversibil în spaţiul european.

Vrem mai multe poduri. Discutăm despre un pod rutier la Ungheni, despre renovarea podurilor existente la Giurgiulești – cel rutier și cel feroviar –, despre infrastructură în domeniul telecomunicațiilor. Vrem eliminarea prețurilor la rooming-ul cu România. Ieri [marți], am avut o teleconferință cu Guvernul României.

Construim gazoductul, au fost anumite probleme în iunie, au existat niște blocaje pentru importul conductelor. Guvernul a scutit de TVA compania care construiește gazoductul. Primele conducte au venit acum vreo zece zile. Se avansează bine pe construcția gazoductului, lucrurile nu se întâmplă spontan. Verific situația cel puţin o dată pe săptămână. Prin urmare, de data aceasta construcția gazoductului este ireversibilă. Suntem pe un calendar ferm.

Interviu realizat de Ilie Gulca

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca