Summitul Parteneriatului Estic: o întâlnire minimalistă

Johannes Hahn

Johannes Hahn, comisar pentru vecinătatea europeană şi politica de vecinătate şi extindere

Să nu atingem Rusia: acesta este cuvântul de ordine implicit al Summitului Parteneriatului Estic care a început joi, 21 mai, în Letonia, la Riga, între Uniunea Europeană (UE) şi conducătorii celor şase foste state ale blocului sovietic. Întâlnirea va fi minimalistă: un dineu, joi seară, şi o singură dimineaţă de discuţii, vineri, scrie lemonde.fr.

Simbolul va prima asupra conţinutului. Cel puţin 25 de şefi de state şi de guverne europene şi-au anunţat prezenţa. Vor fi prezenţi şi cei şase reprezentanţi ai ţărilor cu care UE voia să încheie în 2009 un vast acord de asociere (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina), însă starea lor de spirit s-a schimbat mult în ultimii şase ani.

Acest parteneriat, care urmărea iniţial să extindă spre Estul continentului european politica de vecinătate a UE, amorsată spre sud în 2008 de lansarea Uniunii pentru Mediteraneană, s-a făcut ţăndări în timpul ultimului summit al Parteneriatului Estic, în noiembrie 2013, la Vilnius. În faţa multiplelor presiuni ale Rusiei lui Vladimir Putin, Ucraina, bijuteria coroanei, atunci dirijată de Viktor Ianukovici, încheiase prin a ceda ameninţărilor Kremlinului.

Lucrătura pe la spate a Moscovei

A urmat „revoluţia Maidanului” şi agresiunea rusă: anexarea Crimeii, în martie 2014, şi ocuparea, de facto, a unei parţi din estul Ucrainei de către miliţiile separatiste proruse.

Europenii care au subestimat acţiunile Rusiei faţă de ţările candidate la semnarea acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană, s-au putut convinge de determinarea Moscovei de a nu lăsa Ucraina să scape din orbita sa. Astfel, din cele alte cinci ţări asociate iniţial la acest proces, nu rămân decât două: Georgia şi Moldova, chit că au două „mici” probleme: Osetia de Sud şi Abhazia, în cazul celei dintâi, şi Transnistria, într-al doilea. În pofida presiunilor Moscovei, Georgia şi Moldova au parafat un acord de asociere cu UE la Vilnius, în 2013. După schimbarea regimului la Kiev, Ucraina a devenit al treilea stat semnatar al unui Acord de asociere, în iunie 2014.

După doi ani de tensiuni crescânde cu Rusia şi adoptarea unei serii de sancţiuni inedite contra Moscovei, europenii, cel puţin ţările mari, caută pe viitor să calmeze jocul cu preşedintele Putin. Reunirea nu va fi un „summit de luptă împotriva Rusiei”, se spune la Paris. O critică slab mascată a ţărilor scandinave, Poloniei şi ţărilor Baltice, ţări motoare ale Parteneriatului Estic, şi avangarda contestării faţă de Putin. „Politica vecinătăţii UE nu trebuie concepută în opoziţie faţă de Moscova”, se insistă în anturajul preşedintelui Hollande.

„Diferenţiere şi flexibilitate”

Astăzi, ambiţiile au fost revăzute. Pe viitor se urmăreşte să se realizeze „un proces elastic, care să meargă mai departe”, a relevat o sursă diplomatică franceză. Se ştie că doi membri ai Parteneriatului, Armenia şi Belarus, au optat pentru apropierea de Rusia, pentru Uniunea Vamală, proiectul concurent dirijat de Moscova. Cu toate acestea, Bruxelles afirmă că va menţine dialogul cu aceste ţări, Parteneriatul Estic devenind, în limbajul imaginativ diplomatic bruxelez, o politică de „diferenţiere şi flexibilitate”.

În ce priveşte perspectiva unei aderări la UE, aceasta nu a fost niciodată la ordinea zilei, oricare ar fi fost promisiunile formulate de unii conducători scandinavi, polonezi sau de ex-comisarul de extindere Stefan Füle. Astăzi, „nu va fi nici da, nici nu, nu este simplu pentru agendă”, a adăugat un diplomat bruxelez. La Paris, se afirmă tranşant: Integrarea în UE, chiar şi în termene îndepărtate, este „în afara chestiunii”.

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)