Sugativa de bani publici de la Giurgiuleşti (II)

SCANDAL // Tata taie panglici, Oleg numără banii

# SRL „Moldconstruct Market” s-a pricopsit cu 3.440.000 de euro din construcţia tronsonului de cale ferată Cahul–Giurgiuleşti. Oleg Voronin deţine funcţia de economist la această firmă.

# ÎS „Calea Ferată din Moldova” a obţinut un profit de 9,1 mil. de lei timp de un an din exploatarea tronsonului Cahul–Giurgiuleşti. Cu astfel de „performanţe”, investiţiile vor fi recuperate timp de 80 de ani.

# Curtea de Conturi a stabilit că una din firmele care a construit „Portul de pasageri Giurgiuleşti” „a înregistrat procurări” în valoare de 8,2 mil. de lei de la trei firme-fantomă.

Acordul de investiţii „Cu privire la „Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti”” (PILG), semnat la 29 decembrie 2004 între Guvernul R. Moldova şi companiile „Azpetrol”, „Azertrans” şi „Azpetrol Refinery”, stipulează că investitorul poartă răspundere pentru crearea şi deservirea infrastructurii în perimetrul portului, răspundere incomparabilă cu cea Guvernului: construcţia de la zero a tronsonului de cale ferată Cahul–Giurgiuleşti de 49,8 km; aducerea magistralei de gaze naturale şi a liniilor electrice până la porţile PILG şi reparaţia periodică a drumului şi a liniilor de telecomunicaţii până la port.

Din nou Oleg Voronin

Construcţia liniei de cale ferată este cel mai costisitor proiect al guvernării comuniste. Acesta a fost lansat în mai 2007, în ajunul alegerilor locale. Lucrările au început în grabă, netransparent şi fără organizarea licitaţiilor publice pentru desemnarea firmelor constructoare. Agenţia Transporturilor explică de ce: „Guvernul a decis că tronsonul va fi construit de ÎS „Calea Ferată din Moldova” (CFM), în mare parte, din propriile surse financiare”. În loc să organizeze licitaţii pentru selectarea firmelor, administraţia CFM a încheiat contracte de antrepriză cu numeroase întreprinderi de stat, dar şi cu SRL „Moldconstruct Market” – o  firmă privată la care fiul milionar al ex-preşedintelui Vladimir Voronin, Oleg, deţine funcţia de economist, iar amicii săi – pachetul majoritar de acţiuni şi posturile-cheie. Nu întâmplător, însă, a optat CFM pentru „Moldconstruct Market”. Ex-directorul general al CFM, Miron Găgăuz, este amicul lui Vladimir Voronin (în 1988 ambii erau membri ai Comitetului orăşenesc Bender al Partidului Comunist din RSSM – n.r.). A nu se uita că Găgăuz a deţinut şi una din funcţiile de ministru în guvernul comunist.

În iulie 2009, am întrebat CFM câte milioane de lei au ajuns în „visteria” firmei patronate de Oleg Voronin? CFM ne-a răspuns că „în conformitate cu Legea accesului la informaţie, CFM nu este furnizor de informaţii”. O lună mai târziu, am adresat aceeaşi întrebare Agenţiei Transporturilor. Iată ce ne-au comunicat: „Construcţia liniei de cale ferată Cahul–Giurgiuleşti se realizează, în general, cu forţele filialelor CFM”. Niciun cuvânt despre „Moldconstruct Market”. S-au făcut încercări de a induce echipa de investigaţie pe o pistă greşită. Ni s-a sugerat că familia Voronin nu are nimic de câştigat din construcţia tronsonului Cahul–Giurgiuleşti. Documentele obţinute însă demonstrează contrariul.

PR în engleză

Conform contractului semnat la 7 iunie 2007 între CFM şi „Moldconstruct Market”, firma la care Oleg Voronin este economist s-a angajat să efectueze lucrările de terasamente. În conturile bancare ale firmei urmau să fie virate 47 mil. de lei. Totodată, pe pagina web a „Moldconstruct Market” (doar în versiunea engleză), la rubrica „proiecte realizate”, este scris negru pe alb – „The railway „Cahul–Giurgiuleşti” – earthwork. Total amount of the works 3.440.000 EUR. Works extends beyond 2008.” Adică: „Calea ferată „Cahul-Giurgiuleşti” – terasament. Lucrări în valoare de 3.440.000 de euro. Lucrări extinse până în 2008”.

În 2007, CFM a evaluat proiectul la 837 mil. de lei. Recent, Agenţia Transporturilor ne-a informat că până în august 2009, pentru construcţia tronsonului au fost cheltuiţi 469,3 mil. de lei. În acelaşi timp, Ministerul Transporturilor a contribuit cu 328,1 mil. de lei, bani publici, la majorarea capitalului social al CFM. Prin urmare, până acum linia de cale ferată Cahul–Giurgiuleşti a „mâncat” aproximativ 800 mil. de lei. Dar aceasta nu e tot! CFM continuă lucrările de amenajare a infrastructurii tronsonului şi de montare a liniilor electrice.

Moft electoral de 800 mil. de lei

Directorul Business Consulting Institute, Mihai Roşcovan, consideră că tronsonul Cahul–Giurguleşti nu reprezintă o prioritate strategică pentru R. Moldova, iar cheltuielile nu vor fi recuperate niciodată. Totodată, Agenţia Transporturilor estimează că investiţiile statului şi ale CFM vor fi recuperate în cel mult 12 ani. Dacă analizăm cifrele, observăm că în primul an de la darea în exploatare a tronsonului Cahul–Giurgiuleşti, CFM a obţinut un profit de numai 9,1 mil. de lei. Foştii şefi de la CFM au găsit o scuză. Potrivit acestora, în primul an de exploatare, aproape că nu a funcţionat terminalul de produse cerealiere şi petroliere, iar cel de mărfuri e în construcţie. Dacă şi în anii următori CFM va obţine venituri la fel de modeste, statul îşi va recupera investiţiile în cel puţin 80 de ani.

Expropriere în manieră stalinistă

Tronsonul Cahul–Giurgiuleşti le-a creat mari probleme şi autorităţilor locale. Calea ferată urma să treacă pe terenurile a 537 de locuitori ai raionului Cahul. Mai mulţi proprietari au refuzat să-şi vândă loturile statului. În 2008, Parlamentul R. Moldova, dominat de comunişti, a inventat o soluţie represivă manieră stalinistă. Deputaţii au adoptat Legea privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a liniei de cale ferată Cahul–Giugiuleşti. Aceasta le-a permis iniţierea procedurii de expropriere forţată a celor care nu vroiau să-şi vândă terenurile.

Deputaţii din opoziţie au protestat împotriva acestei legi, argumentând că dreptul la proprietate privată este inalienabil şi că dacă aceşti proprietari vor fi lipsiţi forţat de terenuri, Guvernul riscă să piardă noi dosare la CEDO. În plus, construcţia tronsonului de cale ferată a distrus iremediabil fondul ecologic din lunca Prutului. Deputaţii comunişti au votat toţi ca la comandă, inclusiv cei care recent s-au lăsat de Voronin.

În februarie 2008, Guvernul a uşurat povara investitorului  PILG. A hotărât să construiască portul de pasageri din bani publici, prin intermediul ÎS „Portul fluvial Ungheni”. De ce? Pentru că se apropia campania electorală, iar PCRM vroia să demonstreze performanţe alegătorilor. Autorităţile şi-au propus ca portul să fie dat în exploatare în luna martie 2009, în plină campanie electorală. Astfel, din Fondul de rezervă al Guvernului au fost alocate 15 mil. de lei Ministerului Transporturilor pentru majorarea capitalului social al ÎS „Portul fluvial Ungheni” „în vederea construcţiei „Portului de pasageri Giurgiuleşti”. În urma unor licitaţii publice, s-a decis că portul va fi edificat de companiile SRL „Poduri Prim” şi SRL „Palin Design”. Portul a fost construit rapid, fiind inaugurat cu mare fast de Vladimir Voronin la 17 martie 2009 – cu două săptămâni înainte de ziua alegerilor. Trucul electoral al comuniştilor a costat bugetul peste 93 mil. de lei. Şi aceasta dacă nu luăm în calcul cele 15 mil. de lei cheltuiţi pentru majorarea capitalului social al ÎS „Portul fluvial Ungheni”.

Fraudă demonstrată. Procuratura tace!

Nu a trecut mult timp şi au început să iasă la iveală ilegalităţile. În Raportul auditului regularităţii gestionării finanţelor publice pentru investiţii şi reparaţii capitale în 2008, publicat la 10 iunie 2009 în „Monitorul Oficial”, este scris: „ÎS „Portul fluvial Ungheni” a contractat lucrări de la SRL Poduri-Prim, unul din antreprenorii pe obiectivul „Portul de pasageri Giurgiuleşti”, în sumă de 24,1 mil. de lei. La rândul său, SRL Poduri-Prim a contractat de la SC „Tirantus” SRL lucrări în sumă de 11,4 mil. de lei, ultima înregistrând procurări de la trei firme-fantomă în sumă de 8,2 mil. de lei”. Deci, aproximativ 10% din banii publici, investiţi în port, au fost spălaţi.

Dar asta nu e tot… Pentru construcţia portului de pasageri s-au folosit bani din bugetul de stat, însă, în final, ÎS „Portul fluvial Ungheni” a beneficiat de restituiri de TVA din buget în mărime de 11,1 mil. de lei. Inspectorii care au efectuat auditul au sesizat frauda. Ei au cerut Inspectoratului Fiscal Principal de Stat să efectueze un control tematic la ÎS „Portul fluvial Ungheni” asupra corectitudinii restituirii TVA. Atât fiscul, cât şi procuratura nu se grăbesc nici astăzi să anunţe rezultatele investigaţiilor. Vom reveni.

Investigaţia jurnalistică a fost finanţată în cadrul proiectului Scoop (prin Asociaţia Jurnaliştilor de Investigaţie danezi – FUJ)
Dumitru LAZUR şi Vitalie CĂLUGĂREANU