Sudul R. Moldova vrea să scape de gunoiştile neautorizate

 Când sunt pline containerele, oamenii aruncă gunoiul alături

Când sunt pline containerele, oamenii aruncă gunoiul alături

Cahul, Cimişlia, Basarabeasca, Cantemir, Ştefan-Vodă, Căuşeni şi Leova sunt oraşele care încearcă să devină mai curate

Îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant şi a sănătăţii populaţiei din centrele raionale este scopul pentru care a fost iniţiat unul dintre cele mai ample proiecte ale Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud. Cahul, Cimişlia, Basarabeasca, Cantemir, Ştefan-Vodă, Căuşeni şi Leova sunt oraşele care încearcă să devină mai curate, printr-un management eficient şi instructiv al deşeurilor menajere.

Acest proiect este unic în Republica Moldova prin amploarea şi impactul pe care urmează să-l aibă. În timp ce suntem sufocaţi de gunoişti neautorizate, mai multe localităţi din regiunea de sud au şansa să scape de boala fără leac a satelor şi oraşelor moldovene – gunoiul aruncat pe oriunde.

Proiectul „Eficientizarea managementului deşeurilor solide în Regiunea de Dezvoltare Sud” a început în 2011, cu multe discuţii. Pentru a vedea care sunt rezultatele proiectului, am mers în două centre raionale – Cantemir şi Cahul.

Alexei Parfeni din Cantemir, conduce noul buldozer, procurat pe banii proiectului. „Pe lângă transportarea gunoiului, îl mai folosim pentru curăţarea străzilor pe timp de iarnă”, spune el.

Alexei Parfeni din Cantemir, conduce noul buldozer, procurat pe banii proiectului. „Pe lângă transportarea gunoiului, îl mai folosim pentru curăţarea străzilor pe timp de iarnă”, spune el.

„Am reparat platformele cu forţele proprii”

În oraşul Cantemir, implementarea proiectului a fost mai dificilă. Aici, ca şi în alte centre raionale, au fost construite platforme şi procurate containere pentru colectarea separată a gunoiului. Autorităţile locale au mai solicitat procurarea unei unităţi de transport – un buldozer. „Pentru noi, cea mai mare problemă a fost calitatea platformelor. Din păcate, acestea cedează la capitolul calitate. Acum antreprenorul nu mai este de găsit, iar noi am reparat cu forţele proprii greşelile sale”, spune primarul localităţii Roman Ciubaciuc.

În total, în oraş au fost construite 30 de platforme, pe lângă cele 15 existente. Totodată, în cadrul proiectului, au fost aduse 43 de containere pentru gunoiul menajer, cinci sunt destinate colectării cartonului şi 40 – colectării plasticului. A fost procurată o presă de balotat hârtie şi plastic, un calculator cu toate softurile necesare pentru întreprinderea municipală de specialitate.

Potrivit primarului, în decursul anului 2013, au fost colectate şi balotate peste trei tone de plastic. „Principala problemă din aproape toate localităţile este că, pe lângă o gunoişte autorizată, mai sunt alte două-trei neautorizate. De aceea, scopul pe care şi l-a propus ADR Sud şi cele opt primării a fost de a reduce numărul acestora”, argumentează Roman Ciubaciuc. Acum lucrurile se schimbă, inclusiv mentalitatea oamenilor. Pentru serviciile de salubrizare, cantemirenii plătesc între 9 (cei de la blocuri) şi 11 lei (pentru gospodării).

Primarul de Cahul, Petru Burlacu, discută cu Gheorghe Chiricuţă, şoferul autospecialei de colectare, presare şi transportare a deşeurilor

„Rămâne doar ca oamenii să arunce gunoiul în tomberoane”

Într-o zi de sâmbătă, la Cahul, ne-am întâlnit cu primarul Petru Burlacu. El confirmă că managementul deşeurilor menajere a devenit una dintre priorităţile localităţii ca de altfel şi a întregii RM. Astfel, la Cahul, au fost construite 23 de platforme unde au fost instalate circa 200 de tomberoane. De asemenea, a fost procurată o autospecială de colectare, presare şi transportare a deşeurilor, o presă de balotat plasticul şi hârtia, un calculator performant pentru gospodăria comunal-locativă.

„Cel mai important este ca oamenii să înţeleagă importanţa acestui serviciu. Noi îi anunţăm permanent să arunce gunoiul în tomberoane, şi nu alături. Trebuie să conştientizăm cu toţii că de asta depinde calitatea mediului şi să ne obişnuim să colectăm deşeurile separat, dacă ne pasă de sănătatea noastră. Am ajuns în situaţia când apa din reţelele de apeduct e mai curată decât cea din fântâni”, afirmă Petru Burlacu.

Urmează să fie soluţionată şi problema depozitării şi reciclării deşeurilor. În prezent, se caută un loc pentru construcţia poligonului pentru depozitarea deşeurilor colectate din întreaga subregiune (Cahul, Taraclia, Cantemir). Şeful Secţiei management proiecte din cadrul ADR Sud, Eugen Lupaşcu, spune că acest lucru e realizabil. „Noi am încercat să creăm condiţii pentru aceste comunităţi ca să gestioneze serviciul eficient. Este primul proiect de acest fel în Republica Moldova, care are mai multe etape de implementare, inclusiv depozitarea şi reciclarea”, spune el.

Primarul de Cahul, Petru Burlacu, discută cu Gheorghe Chiricuţă, şoferul autospecialei de colectare, presare şi transportare a deşeurilor

Primarul de Cahul, Petru Burlacu, discută cu Gheorghe Chiricuţă, şoferul autospecialei de colectare, presare şi transportare a deşeurilor

Majoritatea localnicilor salută iniţiativa de a colecta selectiv deşeurile, chiar dacă unii cred că moldovenii nu vor respecta această condiţie. Ludmila Hariton din Cahul este mulţumită că în apropierea blocului de pe strada Viilor unde locuieşte au apărut mai multe pubele pentru colectarea gunoiului: „Erau două containere vechi aici, care se umpleau foarte repede. Acum sunt mai multe, iar gunoiul e luat la timp”.

Denis Andoni din Cantemir accentuează că mult depinde de oameni. „Când sunt pline containerele, oamenii aruncă gunoiul alături. Observ că vine maşina să-l strângă, însă rămâne gunoi pe jos. Apoi ne plângem că miroase urât”, spune el.

Bugetul total al proiectului „Eficientizarea managementului deşeurilor solide în Regiunea de Dezvoltare Sud” este de 14.366.372,07 lei, surse alocate din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională, inclusiv 100.000 de lei alocaţi în cadrul proiectului „Guvernarea deşeurilor – IEVP” pentru desfăşurarea campaniei de informare şi conştientizare în rândul cetăţenilor.

Ion Surdu

Foto de autor