Sud-Est Cultural: „Se anunţă o toamnă fierbinte”

Editorialul Valentinei Tăzlăuanu, „Istoria calamitată”, din nr. 3 al revistei „Sud-Est cultural” ne trimite spre spaţiul rural, unde s-a developat „o anume stare de mizerie, nu neapărat materială”, şi unde „gospodăriile colective de tip sovietic au făcut din ţăranii noştri o specie aparte de declasaţi, de proprietari fără simţul proprietăţii, iar mai nou de incurabili nostalgici ai mânii forte după care mulţi dintre ei, aflaţi la vârste înaintate, mai tânjesc şi astăzi.

Nu e de mirare că pentru majoritatea dintre ei acest cuvânt… abstract, «libertatea», nu valorează mare lucru”, articolul redactorului-şef al revistei axându-se pe o întrebare obsesivă: „În această toamnă, care se anunţă fierbinte, moldovenii au un test de trecut. Va fi el asemenea unui seism purificator pentru ţară sau o altă ocazie de a trece clasa pentru nişte repetenţi de vocaţie precum ne-am adeverit de atâtea ori în istoria noastră calamitată?”.

La capitolul „Sinteze, interpretări, comentarii” citim eseul „Religia, puşca şi alte mituri aforistice” de Eugen Lungu şi reflecţiile lui Mircea V. Ciobanu cu titlul „Ce caută bărbaţii în literatură?”. Dezbaterile despre proza română modernă, iniţiate în numărul precedent al revistei, sunt continuate de Aliona Grati care ne oferă un studiu bine documentat şi scris inspirat, „Despre imaginarul antropologic al romanului actual (2)”, şi de Mircea V. Ciobanu care publică o recenzie amplă la romanul lui Val Butnaru „Cartea nomazilor din B.”.

Scriitorul Val Butnaru acordă de asemenea un interviu relevant („Întâmplarea a guvernat întreaga mea viaţă”), cu accente polemice, cu multe idei demne de reţinut, de exemplu: „Niciun teatru, cu excepţia „Satiricus”-ului, habar n-au de chinurile creaţiei literaţilor, iar atunci când află, Doamne fereşte, din întâmplare, despre vreun text, scuipă de la etajul zece în autor cu tot cu piesa lui (…) am trecut cu specializarea în hala vecină, a romancierilor, tocmai din acest considerent”; „Istoria Basarabiei încă n-a fost scrisă, iar paginile încropite în grabă, între două beţii sau două pupături aplicate pe fundul ocupanţilor, încă nu au fost asimilate. Cum să mă despart râzând de trecut, dacă din acel trecut sângeros până-n prezentul hidos îmi apar la tot pasul monştri născuţi din somnul naţiunii?”.

Sumarul revistei mai conţine un fragment din cartea pentru copii „Balcoane cu elefanţi” de Nicolae Popa, rubrica lui Emilian Galaicu-Păun „Biblioteca de fildeş” care analizează emoţionat un poem de-al Lilianei Armaşu, note de călătorie ale lui Arcadie Suceveanu („Parisul, un mit niciodată pierdut”), articolul „Lista basarabeană” de Leo Butnaru, cronici despre BITEI şi despre Festivalul de Film de la Cannes, semnate de Irina Nechit şi, respectiv, Larisa Turea, corespondenţe de Mihai Ţăruş, „Bref”-ul contaminat de universalitate al lui Marcel Gherman şi tradiţionala Revistă a revistelor.

Irina Nechit

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit