Subiecte acute, imagini tulburătoare ale modernității la „Cronograf”

Directorii OWH Studio Leontina Vatamanu și Virgiliu Mărgineanu și fiicele lor, tinerele cineaste Elena și Ioana Vatamanu-Mărgineanu, la „Cronograf” 2019

 

Cea de-a XV-a ediție a Festivalului de Film Documentar „Cronograf”, desfășurată între 22 și 28 mai a fost, credem, cea mai bună din ultimii ani. Reușita se datorează celor 49 de filme de înaltă ținută profesională aduse din 19 țări, dar și evenimentelor adiacente precum Cronograf Junior, Cronograf & Art Fusion, Apartamentul deschis și prezenței remarcabile a filmelor realizate de cineaști din Republica Moldova, unele lansate în premieră, cu săli arhipline.

 O oglindă vie a lumii

Ediția curentă a festivalului ne-a oferit o oglindă vie a lumii moderne, cu multiple fațete, de la cele mai dramatice, dureroase, la cele cu deschideri spre poezie, seninătate, credință. „Festivalul „Cronograf” este cunoscut nu doar pentru filmele pe care le aduce în Republica Moldova, unele de Oscar, cât pentru discuțiile de după proiecția documentarelor. Menirea unui festival nu este doar de a prezenta filme, ci inclusiv de a dezbate probleme sociale, deseori ignorate”, afirmă cineastul Virgiliu Mărgineanu, directorul FIFD „Cronograf”. Amintim că ediția din 2019 a fost organizată de OWH Studio cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, Centrului Național de Cinematografie din Republica Moldova, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Primăriei Municipiului Chișinău, TV5MONDE, Centrului Cultural German Akzente.

Secvență din filmul câștigător al Marelui Premiu, „Femei cu cercei din praf de pușcă”, Iran

Trofeul „Cronograf” a plecat în Iran

Marele Premiu și Trofeul „Cronograf”, în valoare de 2500 de euro, au fost decernate documentarului „Femei cu cercei din praf de pușcă”, în regia lui Reza Farahmand din Iran. Filmul a fost realizat de-a lungul frontierei sfâșiate de război dintre Siria și Irak. O tânără jurnalistă, Noor Al Helli, filmează regimul terorist al statului Islamic, ea dezvăluie suferința imensă a celor implicați în conflict, creând un spațiu propice unor puncte de vedere nemărturisite până acum.  „Este un film curajos și sensibil. E pentru prima dată când vedem atitudinea unei femei față de război ca pe un lucru din care bărbații pot învăța. Am admirat, de asemenea, faptul că subiectul filmului și regizorul acestuia au ales compasiunea și înțelegerea în fața obiectivității. În acest film, vedem cum bărbații declanșează războaie și înțelegem cum femeile fac pace”, au menționat membrii juriului de la Secțiunea Principală. Premiul Simpatia Publicului a fost acordat, în urma numărării voturilor spectatorilor, aceluiași documentar, Femei cu cercei din praf de pușcă” din Iran (regie și imagine – Reza Farahmand).

 

Premiul pentru Regie și Imagine la Secțiunea Principală, lungmetraje, i-a fost acordat regizoarei Nora Agapi pentru filmul „Timebox”, România

Ovații la Gala Premiilor

La Secțiunea Principală, categoria Lungmetraje s-au mai acordat următoarele premii: Premiul pentru Regie  în valoare de 1000 de euro, a fost acordat documentarului „Timebox”, în regia Norei Agapi, România. Premiul pentru Imagine s-a acordat, de asemenea, filmului documentar „Timebox” (imaginea e semnată tot de Nora Agapi).

La Secțiunea Principală Scurtmetraje, Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj documentar i s-a acordat filmului „Roosenberg”, în regia lui Ingel Vaikla (Belgia), pentru modul sensibil și profund în care construiește un poem eseu.

Premiul I şi Trofeul la Secţiunea Producţii Locale au fost decernate documentarului „Toltrele Prutului şi carierele de piatră”, în regia lui Victor Găluşcă. Juriul a apreciat importanţa subiectului și faptul că au fost folosite cu măiestrie instrumentele filmului documentar.  Premiul II a fost acordat filmului „Rătăciţi printre cuvinte”, realizat de Vera Belocrâs, pentru curajul de a fi altfel într-o societate înrămată de limite, uneori antiumane, iar premiul III a fost oferit producţiei „Dnistrovska”, în regia lui Andrei Moraru.

La Secțiunea CadRO, premiul I şi Trofeul au fost acordate documentarului „Licu – o istorie românească”, în regia Anei Dumitrescu, România, Premiul II i-a revenit documentarului „Bune şi blânde”, în regia lui Florin Andreescu, România. Premiul III la Secțiunea CadRO a fost acordat documentarului „Când luntrile s-au prefăcut în sârmă ghimpată”, în regia Gabrielei Baiardi din România.

Premiul Cu ochii pe Moldova s-a acordat filmului „Miracolul moldovenesc”, în regia lui Stian Indervoll, pentru modul complex în care ne prezintă povestea înființării, la Chișinău, a unui centru pentru persoane cu grave deficiențe de vedere, în majoritate copii, de către optometristul norvegian Hans Bjorn Bakketeig.  Premiul Secţiunii Un Like pentru Documentar a fost oferit documentarului „Anticariatul”, în regia lui Mihai Nichiforeac, R. Moldova.

Victor Gălușcă a luat Premiul 1 la secțiunea Producții locale, pentru filmul „Toltrele Prutului şi carierele de piatră”

Secțiunea Premiere – un stimulent pentru cinematografia națională

Compartimentul Premiere din festival s-a bucurat de cei mai mulți spectatori, în sală nu găseai un loc liber când erau proiectate, în premieră, filme ale cineaștilor autohtoni. Sunt producții de calitate ce atacă teme grave din realitatea noastră și provoacă emoții autentice publicului. Această secțiune din festival a inclus filmele „Pași pe graniță” în regia lui Alecu Deleu (imagine, John Donica), „Goodbye, Olegovici!”, regie și imagine – Eugeniu Popovici, realizate cu sprijinul Ambasadei SUA la Chișinău, precum și documentarele „Fântânile” în regia lui Radu-Dumitru Zaporojan (imagine, Veaceslav Cebotari), „Acasă la Japca” în regia Olgăi Pascari (imagine, Ivan Grincenco) și un film produs în România, „Expedițiile memoriei: Siberia – Novosibirsk – Tomsk” în regia Violetei Gorgos (imagine, Oleg Popescu), despre călătoria unui grup de istorici, jurnaliști, oameni de film și studenți din România și R. Moldova, pe urmele deportaților basarabeni din Novosibirsk și Tomsk. Un impact deosebit de puternic asupra publicului l-a avut filmul „Goodbye, Olegovici!”, producție a TeleFilm Chișinău. Considerăm că acest documentar este portretul Basarabiei, unde tinerii nu au viitor.

Filmul „Goodbye, Olegovici!”, lansat în premieră absolută la „Cronograf”

Solicitat de Jurnal de Chișinău, regizorul Eugeniu Popovici a declarat: „Pentru noi orice lansare este emoționantă, cu atât mai mult în cadrul unui festival de filme documentare cum este „Cronograf”. A fost o seară frumoasă și am avut parte de un public foarte receptiv. Subiectul filmului nostru a fost trist și eram curioși să vedem reacția publicului, să avem un feedback. Ceea ce am prezentat noi a fost mai mult decât o istorie singulară, am vrut să aratăm un fenomen prezent în societate”.

Vedem în filmul „Goodbye, Olegovici!” cum protagonistul, Mihai Starosta, un tânăr sensibil, cu minte ageră, dar fără educație și fără o minimă susținere de nicăieri, ajunge la penitenciar din cauza unor furtișaguri mărunte, este eliberat peste doi ani și după câteva luni petrecute „la libertate” – de fapt în cercul vicios al sărăciei de acasă, al lipsei totale de perspectivă – e închis din nou în penitenciar unde face o tentativă de suicid, își taie venele, dar e salvat și dus la „psihușcă”.
Filmul va fi prezentat și la postul public de televiziune Moldova 1, prin unele localități ale R. Moldova. Sperăm că îl vor vedea și persoane din conducerea de vârf, din tot felul de instituții și organizații, oameni de rând sau dintre cei înstăriți care vor dori, poate, să-l ajute pe Mihai, altfel din el vor rămâne doar niște imagini de film.

Irina Nechit