STOP joc Ronaldo!

FOTBAL // Cauzele retragerii golgheterului all-time al CM

La 34 de ani şi înainte de finalul sezonului care ar fi trebuit să fie ultimul, Ronaldo Luis Nazario de Lima a decis că e timpul să se retragă. El a pus punct într-o conferinţă de presă unei cariere impresionante care s-a întins pe 18 ani, timp în care a fost desemnat de trei ori cel mai bun fotbalist al lumii.

N-are trecute în CV golurile de la grădiniţă, n-a atins mia, ca Pele sau Romario, dar va rămâne în memoria tuturor drept un golgheter pur-sânge. Media de 0,67 de goluri pe meci spune totul pentru un atacant veritabil de careu, un „9” tipic. La fel şi faptul că a evoluat la Barcelona, Real, Inter şi AC Milan, adică patru din primele şase echipe europene din ultimul secol, potrivit unui top realizat de IFFHS.

Învins de propriul său corp

Retragerea şi-a anunţat-o în februarie 2010, dar era programată pentru finalul acestui sezon. A făcut-o mai devreme după ce a pierdut lupta cu fitness-ul şi kilogramele în plus. „Acum patru ani am descoperit că sufăr de hipotiroidism. E o afecţiune care slăbeşte metabolismul. Ca să-mi rezolv problemele de greutate ar fi trebuit să iau un hormon care e interzis”, s-a destăinuit Ronaldo cu lacrimi în ochi.

„În ultimii doi ani, am avut mai multe accidentări, de la un picior la altul, de la un muşchi la altul. Aceste dureri m-au determinat să mă retrag.”

Trei accidentări grave la genunchi

Talent precoce şi golgheter la Cruzeiro, Ronaldo a plecat devreme din ţara natală, la doar 17 ani, după un CM (1994) câştigat de Brazilia, dar în care „Dinţosul” n-a prins niciun minut. A ales PSV-ul, la sugestia lui Romario. Au urmat apoi Barcelona şi Inter. La Inter a suferit însă şi primele operaţii la genunchi. A urmat Realul, apoi Milan, unde în 2008 a fost la un pas să renunţe. După a treia ruptură de ligamente la genunchiul stâng. Pus pe liber în anul următor, s-a întors în Brazilia şi a semnat cu Corinthians.

15 goluri la Mondiale

Ronaldo este cel mai bun marcator din istoria Cupei Mondiale. Probabil, momentul cel mai controversat al carierei lui Ronaldo s-a produs în 1998, în finala CM din Franţa. „Il Fenomeno” se prezentase la ora turneului drept cel mai în formă atacant al lumii, după ce cu un an înainte a fost desemnat FIFA World Player. Şi-a condus echipa spre finală, marcând patru goluri pe parcursul turneului, dar s-a prăbuşit, la propriu, înaintea meciului cu francezii. O boală misterioasă l-a scos cu câteva ore înainte de finală din planurile selecţionerului Mario Zagallo, dar numele său a reapărut în echipa „selecao”, cu 20 de minute înainte de start.

Vizibil slăbit, probabil, primele semne ale hipotiroidismului, a jucat slab, iar Franţa a câştigat cu 3-0. Şi-a luat însă revanşa la Mondialul următor, în 2002, când a marcat opt goluri, inclusiv „dubla” din finala câştigată cu Germania (2-0). Ultimul său CM a fost cel din 2006, când a mai perforat porţile adverse de trei ori, şi, cu un total de 15 goluri, a depăşit cu o reuşită recordul all-time al lui Gerd Muller.