Ştiinţă puţină pe bani mulţi sau invers

Parlamentarii afirmă că cele mai multe cercetări ştiinţifice se fac în universităţi, iar academicienii remarcă faptul că niciun ban tăiat de la AŞM nu a fost alocat universităţilor

În timp ce Parlamentul a redus bugetul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) pentru 2013, vorbind despre optimizarea cheltuirii banului public, administraţia instituţiei afirmă că unii deputaţi desconsideră cercetătorii ştiinţifici şi, probabil, vânează patrimoniul Academiei. Dacă cei de la AŞM numesc cifra de 48 de milioane de lei tăiaţi din bugetul instituţiei şi prezic un dezastru în domeniu, parlamentarii operează cu cifra de aproximativ 43 de milioane de lei.

„Nu vom mai putea procura niciun echipament, trebuie să închidem unele clădiri pentru a reduce cheltuielile privind întreţinerea, să demitem de la zece la 20 la sută din cercetători, adică până la 500 de oameni, să sistăm unele programe de stat, cele bilaterale şi să întrerupem participarea la programul-cadru european de la care am obţinut în prima jumătate a acestui an opt milioane de lei”, Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, desenează tabloul activităţii instituţiei după decizia Parlamentului de a micşora bugetul acesteia pentru 2013.

Buget mai mic ca în Burkina Faso

„Asta înseamnă o distrugere a sistemului de cercetare. Ştiinţa din Republica Moldova este cel mai prost finanţată în întreaga lume – 25 milioane de euro pe an. Şi în Burkina Faso, bugetul ştiinţei e de 35 milioane de dolari pe an. Iar în Estonia, care are o populaţie de 1,2 milioane de oameni, pentru ştiinţă sunt alocate anual 360 de milioane de euro”, compară Gheorghe Duca. Potrivit lui, dacă Parlamentul ar fi lăsat cifra negociată la guvern – 332,5 milioane de lei pentru 2013 –, ar fi însemnat 0,39 din PIB alocat acestui domeniu. „E demonstrat însă că pentru a scăpa de sărăcie, e nevoie de alocaţii de doi la sută din PIB pentru ştiinţă”, argumentează preşedintele AŞM.

Grosul cercetărilor, în altă parte

„La noi se confundă ştiinţa cu AŞM. Mai sunt şi centrele de cercetare universitare, alte instituţii independente în care se face grosul cercetărilor. Bugetul AŞM este mai mare decât cel al Armatei Naţionale şi aproape de trei ori mai mare decât suma care este alocată pentru investiţii la nivel local. Aşa cum funcţionează azi AŞM, adică la nivelul secolului XIX, nu putem nici măcar să atragem fonduri de la UE. Nu este importantă suma, ci felul în care sunt cheltuiţi banii. Cereţi un raport despre studiile profesorilor din universităţi versus cei de la AŞM şi o să vedeţi diferenţa”, a declarat pentru JURNAL Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe.

În opinia deputatului, este o speculaţie cifra de 500 de cercetători care ar urma să fie demişi, întrucât reducerile vizează proporţional toate subdiviziunile acestei instituţii. Deputatul crede că trebuie să existe un consiliu independent al ştiinţei care să gestioneze acest domeniu.

Cercetările în folosul statului, sistate?

„Va trebui să ne revedem priorităţile, tematicile de cercetare ca să reducem din cheltuieli. S-ar putea să nu mai putem da curs unor solicitări nefinanţate venite de la instituţiile de stat pentru care se creează grupuri de cercetare aparte. Iată şi acum suntem implicaţi într-un studiu de cercetare privind dezvoltarea socio-economică a raionului Hânceşti pentru perioada 2013–2015”, a declarat pentru JURNAL Alexandru Stratan, directorul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică ce aparţine de AŞM.

În opinia lui Stratan, cota cercetărilor care se efectuează în universităţi este mică, întrucât cadrele didactice sunt foarte încărcate şi abia de le mai ajunge timp să facă şi ştiinţă, în timp ce angajaţii AŞM numai cu asta se ocupă. Reducerea bugetului AŞM va provoca un exod al tinerilor cercetători atraşi cu greu în sistem în ultimii ani. „Ştiinţă se face şi în universităţi, unde cadrele didactice au şi misiuni de cercetare şi un număr stabilit de studii pentru a-şi păstra titlurile, şi la AŞM. E adevărat că profesorii universitari au mai multe investigaţii. Nu ştiu dacă pasul Parlamentului este calculat, dar este unul pentru reformarea ştiinţei în Republica Moldova. Lucrul acesta a scos la iveală faptul că noi plătim mulţi bani pentru cheltuielile curente, şi nu pentru ştiinţă”, crede Angela Stafii, doctor conferenţiar, expert în politici publice.

Cercetările ştiinţifice trebuie cumpărate

„Tinerii pleacă din sistem când nu se regăsesc acolo. Eu am început activitatea mea la ASEM cu un salariu de 182 de lei, dar am fost motivat să perseverez. Calitatea cercetărilor aplicate este demonstrată atunci când 50–60 la sută din acestea ajung să fie cumpărate de sectorul privat. Întrebaţi câte cercetări au fost cumpărate de la AŞM în ultimii ani?”, combate Veaceslav Ioniţă.

„E adevărat că profesorii universitari au mai multe studii publicate, dar în buletinele interne. Dacă se ia în calcul ce se consideră ştiinţă în lume şi numele publicaţiilor dedicate, raportul se schimbă. Noi avem şi instituţii de istorie, filologie etc., cine să cumpere studiile acestora? Statul nu trebuie să confrunte instituţiile care să ajungă să se duşmănească, ci să susţină şi AŞM, şi universităţile. Niciun ban tăiat de la AŞM nu a fost alocat universităţilor pentru cercetare”, contraatacă Gheorghe Duca.

Vor pună mâna pe patrimoniu

Preşedintele AŞM crede că în această situaţie e vorba de rea-voinţa unor deputaţi care deţin posturi-cheie şi îi induc în eroare pe ceilalţi legislatori. Acesta susţine că banii pentru diverse cercetări sunt oferiţi prin concurs, decizia aparţinând Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică din care fac parte cinci rectori, cinci persoane de la AŞM şi încă cinci din institutele Academiei.

Rezultatele acestor concursuri sunt prezentate la guvern căruia îi aparţine ultimul cuvânt în ceea ce priveşte alocarea banilor publici. „Toată lumea se uită chiorâş la noi, că avem patrimoniu, se uită unde mai este o clădire sau un teren pe care să pună mâna. Se creează impresia că prin această neîncredere a politicului în lumea ştiinţifică se doreşte crearea unei mase care să nu cunoască (sic!) şi să nu le încurce schemele”, crede Duca.

Preşedintele AŞM afirmă că numai Turkmen-başî şi-a permis să lichideze AŞ din ţara lui, deoarece nu dorea să aibă acolo oameni mai deştepţi decât el. Iar România a ars în această privinţă după ce a mers pe aceeaşi cale acum cinci ani şi astăzi încearcă să redreseze situaţia în domeniul ştiinţei.

The following two tabs change content below.
Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Ultimele articole de Raisa Lozinschi-Hadei (vezi toate)