Stella Ghervas a obţinut premiul „Alexandru D. Xenopol” al Academiei Române

EXCELENŢĂ // După ce a fost distinsă cu un prestigios premiu al Academiei Franceze, a urmat premiul de istorie al Academiei Române

Istoricul Stella Ghervas, originară din Basarabia, directoare de studii la Institut d’Etudes Avancées din Paris şi la Maison des Sciences de l’Homme din Paris a obţinut premiul de istorie “Alexandru D. Xenopol” al Academiei Române pentru anul 2010, pentru volumul “Réinventer la tradition. Alexandre Stourdza et l’Europe de la Sainte-Alliance” („Reinventarea tradiţiei: Alexandru Sturdza şi Europa Sfintei Alianţe”), editat anul trecut, la Honoré Champion Éditeur din Paris. Decernarea premiului a avut loc la 16 decembrie la şedinţa solemnă a Academiei Române.

Este o lucrare unică, de recuperare a unei figuri istorice puţin cunoscute – Alexandru Sturdza, care a jucat un rol important în secolul al XIX-lea pe plan european. Amintim că Stella Ghervas a fost distinsă, pentru acelaşi volum, cu prestigiosul Premiu Guizot 2009 al Academiei Franceze. Această distincţie a fost acordat în premieră istorică pentru o personalitate din Basarabia, în semn de apreciere şi recunoştinţă pentru promovarea peste hotare a patrimoniului istoric şi cultural naţional al ţării noastre. Precizăm ca Premiul Guizot al Academiei Franceze i-a fost decernat, sub Cupola Academiei Franceze, chiar de preşedinta Academiei – dna Hélène Carrère d’Encausse. După ce a devenit o figură de primă importanţă în mediul academic european, în special în Franţa şi Elveţia, Stella Ghervas, abia la finele anului trecut, a fost recunoscută şi acasă. În cadrul şedinţei festive a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe din Moldova (AŞM), cercetătoarei i-a fost acordată Diploma de Merit a AŞM.

„Locuitorii RM pot şi trebuie să-şi ia viitorul în mâini”

Întrebată cum vede schimbarea scenei politice şi a mijloacelor de informare în masă de la noi, Stella Ghervas ne-a răspuns: „Dorinţa mea este ca ideile şi informaţiile să poată circula liber în ţară. Scena politică şi mass-media se pot schimba doar dacă vor refuza să fie instrumentele sau victimele unor jocuri politice ale puterilor. Independenţa pe hârtie este un lucru bun, dar o independenţă cu o autodeterminare este şi mai bună. În privinţa provocărilor interne ale RM, există două atitudini posibile: fie se caută vinovaţi, fie se caută soluţii. Bineînţeles, putem să învinuim secolele de dominaţie otomană, ocupaţia sovietică şi nenumăratele greşeli ale guvernelor precedente, dar aceasta nu produce nimic pozitiv. Media ar trebui să creeze convingerea că locuitorii RM pot şi trebuie să-şi ia viitorul în mâini”.

Pentru a obţine respectul celorlalţi şi mai ales al puterilor străine, cercetătoarea consideră că, „trebuie să ridicăm întâi capul şi să ne creăm respectul faţă de noi înşine. Răspunsul va trece fără doar şi poate prin responsabilizarea faţă de problemele interne şi faţă de influenţele externe… şi prin multă muncă.

În concluzie, pentru a crea o schimbare politică, istoricul consideră că „va trebui să obţinem la început o schimbare a mentalităţilor. Iar aici, în RM, mass-media au un rol constructiv de jucat”.

„Politicienii noştri să dovedească că au un front unit”

„Dacă nu vrem să revenim la trecut, trebuie mai întâi să-l cunoaştem şi aici e necesară contribuţia istoricului. Ca să putem aborda situaţia Basarabiei, trebuie să înţelegem geopolitica europeană. Pentru că este situată la vestul Mării Negre, ea s-a aflat la sfârşitul secolului al XVIII-lea în drumul Imperiului ţarilor, care-şi urmărea o politică de expansiune, în direcţia Constantinopolului şi a Mediteranei. Motivele intrării Rusiei în această regiune au fost mai ales strategice şi economice.
Clasa politică a RM a ratat fără îndoială primul tren spre Europa. Ea a fost însă împiedicată: pentru aderarea la UE, ea trebuie să-şi reglementeze, întâi de toate, problemele teritoriale.

Atâta vreme cât va exista o armată rusă în Transnistria, negocierile vor fi dificile. Rusia va avea motivele ei geostrategice pentru a voi să rămână prezentă aici. Aceasta-i problema. Dacă nu vrem întoarcere înapoi, va trebui să facem în aşa fel încât această regiune să nu mai fie continuu dominată de nişte hegemonii străine. Din acest motiv, să tindem pentru integrarea RM într-un sistem european care să-i garanteze pacea şi securitatea. Iată de ce, UE este o cale de ieşire”, observă Stella Ghervas.

Pentru oamenii politici moldoveni, ea are o sugestie: „Să fie realişti şi să demonstreze că au un front unit pentru a-şi atinge scopurile. Vor trebui, aşadar, să vorbească cu o singură voce, într-un sistem democratic. Unii vor trebui să-şi lase ambiţiile personale la o parte, gândindu-se cu adevărat la interesul general”. Iar pentru toţi cei care aşteaptă marea schimbare în RM, cercetătoarea trei dorinţe are: „Să rămână uniţi, libertate pentru fiecare, spirit deschis faţă de toţi!”.

„RM trebuie să lase în urmă ideologia micro-naţionalistă a guvernelor precedente ca să descopere ce anume îi uneşte pe cetăţenii săi şi, de asemenea, ce anume îi uneşte cu Europa. Această ţară este un spaţiu de comunicare, o punte între culturi.

O modalitate pentru RM de a-şi afirma caracterul său european ar fi să adopte chiar deviza UE: „Uniţi în diversitate”. Sau mai bine să adopte deviza Elveţiei, ţara mea adoptivă: „Unul pentru toţi şi toţi pentru unul”, a mai declarat premianta Academiei Române.

Angelina Olaru

The following two tabs change content below.