Ștefan Câlția: „Atunci când venim în această lume suntem dăruiți cu niște aripi”

Ștefan Câlția. Călătoria unicornului de piatră

Muzeul Național de Artă al Republicii Moldova (MNAM) a avut privilegiul de a găzdui, între 1 noiembrie și 15 decembrie 2019 o expoziție de lucrări ale unuia dintre cei mai mari pictori români, Ștefan Câlția. Expoziția cu genericul „Uroborus” a atras sute de vizitatori care, trecând prin fața lucrărilor aranjate sub formă de labirint, au călătorit în spațiu și în timp, fascinați de claritatea și vigoarea imaginilor ce au deschidere spre mitologic, spre o liniște luminoasă și o concentrare asupra lucrurilor esențiale.

Expoziția „Uroborus” la Chișinău

La 77 de ani, Ștefan Câlția are un demers artistic plin de vitalitate, pictura lui adună  mulți vizitatori, în orice punct geografic, fiind o revelație și pentru publicul de la Chișinău. Expoziția de la MNAM a inclus peste 20 de lucrări (unele depășind 5 sau chiar 12 metri) – pictură și  grafică din perioada 1970-2019.

„Uroborus, șarpele care își mănâncă propria coadă, este unul din cele mai vechi simboluri. În timp, s-au desprins două moduri principale de a-l interpreta: unul esoteric, psihologic, care urmărește ciclicitatea emoțiilor, stărilor și a valorilor umane și altul fizic, logic, o descriere fantastic-anatomică a animalului care nu are nevoie de nimic în afară de propriul corp pentru a exista într-un cerc perfect. În acest context, expoziția devine o călătorie labirintică, care creează cadrul în care vizitatorul intră în dialogul cu spațiul și lucrările. Uroborus este, în această expoziție, cheia oferită amăgitor de la intrare, dar care nu îți folosește decât după parcurgerea celor patru părți. Părțile călătoriei, modalități de a privi lumea, ce cuprind deopotrivă distrugere și învălmășeală, compromis și minciună, regret și căință, primenire și renovare, sunt poate structura felului în care trăim, lucrăm, simțim. Totul se află atât în fiecare din noi, cât și la o scară mai amplă, în orașul în care locuim, în satul copilăriei și în natura cu legile sale, se află în personal, politic, social, pe care arta ni-l povestește și ni-l face vizibil”, se menționează în comunicatul privind expoziția de la Muzeul Național de Artă al R. Moldova.

Ștefan Câlția. Crucea lui Becheș

Artisul pictează în atelierul său de la București, dar merge des în satul copilăriei, Șona, Făgăraș

Amintim că Ștefan Câlția s-a născut în anul 1942, în orașul Brașov. De la vârsta de doi ani, familia lui s-a mutat în localitatea Şona, lângă Făgăraş. Până astăzi, deși trăiește și pictează în București, merge des la Șona pentru a picta, aici a deschis și o fierărie. Peisajele, pietrele, dealurile, personajele de la Șona sunt prezente în pictura lui, doar că apar transfigurate, au un aer atemporal.

Ștefan Câlția este absolvent al Liceului de Arte Plastice din Timișoara și al Institutului „Nicolae Grigorescu” unde i-a avut profesori pe desenatorul Julius Podlipny și pe pictorul Corneliu Baba. Primele sale participări la expoziții din străinătate au fost cele din fostul lagăr socialist, iar acest fapt l-a „conectat” pe artist la realitățile deloc liniștitoare din acest areal (Polonia, Ungaria erau niște vecini deloc împăcați cu regimurile bolșevice). Anii 1990-1996, de profundă instabilitate politică și insecuritate socială, l-au făcut pe artist ca și pe mulți alții ai generației lui să croiască un discurs mai activ și explicit. Astăzi artistul este preocupat de felul în care valorile se așază în oameni urmând același discurs metaforic, sugerat, ce invită privitorul mai degrabă la o reflecție despre sine.
Alături de recunoscuta sa activitate de grafician, Câlția practică o pictură minuțioasă și de mare impact vizual, cu prețioase naturi statice, peisaje cu ierburi și câmpuri transilvănene. Lucrările sale se află în numeroase colecţii private europene, precum şi în Muzeul de Artă Contemporană din Oslo, Muzeul HR Giger din Gruyére, Elveţia, MNAC din Bucureşti sau Muzeul Brukenthal din Sibiu. Din 2011, colaborează cu galeria AnnArt, unde a avut 5 expoziții personale („Stejar pentru Rege – Flori pentru Regină” în 2012, „Minute uitate” în 2013, „Gradini pentru Dinu Pillat” în 2015,  „Lucrări Recente” în 2016 și „Lucrări de peste vară: Spațiul teatral” în 2019).

Deschidere spre mitologie

Potrivit lui Vladimir Bulat, „Câlția folosește „chipul” vechilor mistere ale satului transilvan pe post de semnătură, iar asta îl face și mai atașat de acele locuri, pe cât de simple, pe atât de bogate în istorii, legende, baliverne și brașoave. Artistul le triază, le cerne, le priponește în pânzele sale”.

„Am văzut la casa domniei sale de la țară o pictură veche, de pe la începuturile traseului său artistic, și am căzut serios pe gânduri. Pentru că pictura cu pricina părea una din era renascentistă, aproape monocromă, tenebroasă, bituminoasă. Aceasta înfățișa o masă cu o pânză pe ea, cu un vas cu flori de câmp, și o arătare de fată, care ținea în mână o floare, poate o brândușă? Totul era învăluit într-un soi de sfumatto, despre care artistul mi-a relatat că i-au trebuit mulți ani ca să scape. Ce am văzut în acea compoziție mi-a lămurit în bună măsură ceea ce mulți ani la rând îmi rămânea ascuns, precum îmi este de neînțeles până azi, cum pasărea plutește îndelung prin văzduh și nu se prăbușește. Probabil, artistul însuși sesizează că anume în acea mică lucrare își are obârșia întregul parcurs plastic de până acum? Există un soi de dezinvoltură mistică acolo, o simplitate și o premeditare matricială, care a migrat apoi prin multele pânze, foi grafice și stampe, care au fost lucrate de-a lungul deceniilor”, povestește Vladimir Bulat.

Pictura lui Ștefan Câlția îți dă senzația de zbor

Prin forme și culori, Ștefan Câlția a reușit să descrie pe pânză o lume fantastică, înrădăcinată, însă, în trăsăturile umane. Multe dintre personajele sale poartă aripi, dar nu pentru că sunt îngeri. „Atunci când venim în această lume suntem dăruiți cu niște aripi. Unii dintre noi, în timp, le vedem, altora le par niște lucruri în plus, le încurcă, le aruncă, alții încep să se mândrească cu aripile lor, să și le rotească, sunt și unii dintre noi care se gândesc că ar fi bine să zboare și încearcă și chiar reușesc să zboare”, spune Ștefan Câlția.

Maestrul vine astăzi la Chișnău pentru a participa la o discuție din finalul expoziției sale „Uroborus” de la MNAM. Discuția va avea loc sâmbătă 14 decembrie, ora 14.00, la Muzeul de Artă al R. Moldova. Cei care au văzut expoziția sunt invitați să asculte mărturisiri ale artistului despre pictura sa și comentarii ale curatorilor expoziției, Alexandra Manole și Matei Câlția. Curatorii vor vorbi despre modul în care au gândit și construit această expoziție împreună cu echipa proiectului, de la primele vizite la Chișinău, până la primirea vizitatorilor în expoziție.

Ultima zi a expoziției este 15 decembrie 2019. Nu ratați această fenomenală experiență care o să vă dea, cu siguranță, senzația de zbor.

Irina Nechit