„Sprijinirea vocaţiei europene a Republicii Moldova este una din priorităţile noastre”

INTERVIU // Robert Adam, director al Centrului Român de Informare din Bruxelles, apreciază ambiţia RM de a construi simultan stat, naţiune şi democraţie

–      Stimate dle Robert Adam, Centrul Român de Informare din Bruxelles (CRIB), pe care îl conduceţi, are în agenda sa, începând cu 2010, manifestări cu participarea unor oameni de cultură din Republica Moldova. Această deschidere spre spaţiul cultural pruto-nistrean are legătură directă cu opţiunea guvernării actuale a Republicii Modova pentru un parcurs european?

Acţiunile Centrului Român de Informare la Bruxelles se înscriu în programele Institutului Cultural Român, pe baza unei planificări strategice anuale. Sprijinirea vocaţiei europene a Republicii Moldova este una din priorităţile noastre, având în vedere poziţionarea noastră în capitala Europei. Orientarea decis europeană a actualei guvernări de la Chişinău credibilizează demersurile noastre în acest sens şi îi face mai receptivi pe partenerii noştri europeni.

 

–      Vă rog să vă referiţi în continuare la acţiunile culturale din Belgia, la care au fost invitaţi artişti din R. Moldova.

 

În luna noiembrie 2010, la Chişinău, Bruxelles şi Paris a avut loc seria de concerte ale naistului Gheorghe Zamfir cu orchestra „Creator Art” de la Chişinău, în preajma Zilei Naţionale a României, cu săli pline peste tot. La prima noastră prezenţă cu stand la târgul de carte de la Bruxelles, în februarie 2011, au fost expuse şi cărţi editate în Basarabia. Filmul „Nuntă în Basarabia” a fost proiectat cu sprijinul CRIB la Festivalul Internaţional al Filmului de Dragoste de la Mons (18–25 februarie) şi la Strasbourg, apoi, în martie, la Parlamentul European şi la cinemateca din Luxemburg, în prezenţa actorilor principali şi a echipei filmului. E doar un început.

 

–      Centrul Român de Informare – instituţie din cadrul Ministerului de Externe al României – are contacte stabile cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană?

 

Ne asumăm rolul de interfaţă a ICR cu instituţiile europene. Colaborăm regulat cu europarlamentari români, am coordonat la Bruxelles anul trecut programul Generaţia 1989, cofinanţat de Comisia Europeană, şi am obţinut primirea tinerilor participanţi de către preşedintele Parlamentului European. Un partener constant este şi Comitetul Economic şi Social, o altă instituţie europeană.

 

–      Comunitatea românilor din Bruxelles este numeroasă? Dar cea a basarabenilor?

 

Comunitatea românească ar număra între 10000 şi 15000 de persoane. Cea a basarabenilor poate 1000, dar nu există statistici clare în acest sens.

 

–      Ce rezonanţă are cuvânul „Basarabia” la Bruxelles?

 

Aceeaşi ca peste tot, doar că pentru mai puţine urechi. Ne străduim să îl facem înţeles celor care contează în microcosmosul european, cu întreaga sa implicaţie identitară.

 

–      Cum a fost primit filmul „Nuntă în Basarabia” în regia lui Napoleon Helmis, invitat la Festivalul filmului de dragoste din oraşul belgian Mons? Ce a înţeles publicul din film?

 

Publicul local a subliniat faptul că există şi un mesaj universal al filmului, accesibil şi celor care nu ştiu prea multe despre Republica Moldova sau România. O comedie dramatică, spumoasă şi, pe alocuri, amară. La Parlamentul European, unde au fost zeci de nevorbitori de română în sală, dezbaterea a mers dincolo de film, spre problemele actuale ale Republicii Moldova, cu un mesaj de speranţă că, din 2009, s-au făcut paşi în direcţia bună.

 

–      Cum comentaţi afirmaţiile despre un „specific basarabean” al culturii din R. Moldova?

 

Particularisme locale există peste tot. Lunga aculturare cu spaţiul rusofon a lăsat o amprentă. Altfel, cultura este aceeaşi, iar excepţionalismul o cărare înfundată.

 

–      Prin ce se deosebesc basarabenii de românii-români?

 

Printr-o istorie care i-a încercat chiar mai aspru decât pe ceilalţi români şi prin importanţa chestiunii identitare în dezbaterea publică, precum şi prin singularitatea demersului de a construi stat, naţiune şi democraţie simultan, după 1991. Remarc totuşi că întrebarea dvs. forţează o distincţie cu care nu sunt de acord.

 

–      Cât de ameninţată de globalizare este limba română?

 

Calitatea limbii române în discursul public este în regres, la fel în media.  Obsesia exprimării cu orice preţ este o caracteristică a prezentului, cu comunicarea sa instantanee. Ea afectează vehiculul comunicării, limba. Una din provocările multilingvismului stă tocmai aici: cu cât îţi înveţi mai bine limba maternă şi eşti conştient de posibilităţile ei de la o vârstă mai fragedă, cu atât mai uşor poţi învăţa alte limbi.

 

–      Cum îşi pot păstra identitatea românii în Uniunea Europeană?

 

Uniunea Europeană nu dizolvă identităţi, nu este nici măcar o federaţie. Necesitatea de a vorbi un limbaj comun, cu consecinţa că el este uneori cel mai mic numitor comun, este una. Unitatea în diversitate este alta, şi primordială în UE.

 

–      Colaboraţi cu Ambasada R. Moldova în Belgia, în particular, cu ambasadorul R. Moldova Mihai Gribincea?

 

Ambasadorul Gribincea este un partener constant al acţiunii noastre. Ne sprijină frecvent prin diseminarea informaţiei despre programele noastre spre comunitatea basarabeană şi ne face adesea bucuria de a fi prezent la acţiunile noastre.

 

–      La ce programe ale Centrului Român de Informare veţi mai invita oameni de cultură din R. Moldova? Tineri intelectuali din RM vor fi atraşi în activitatea CRI din Bruxelles?

 

În luna aprilie, formaţia „Zdob şi Zdub” va concerta în cadrul festivalului „Balkan Trafik” la Palatul Bozar din Bruxelles, cu susţinerea noastră.

În a doua jumătate a anului, sperăm să putem lansa programul de rezidenţe la Bruxelles pentru manageri culturali din Republica Moldova, Serbia şi Ucraina, unul de mare amploare, prin care profesionişti ai managementului cultural îşi vor putea îmbogăţi experienţa, precum şi reţeaua de contacte la nivel european. De asemenea, va fi o serie de conferinţe dedicată Republicii Moldova care să reliefeze vocaţia sa europeană.

 

–      Vă mulţumesc şi mult succes!

 

Interviu realizat de Irina Nechit

 

 

 

 

 

 

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit

Irina Nechit

Ultimele articole de Irina Nechit (vezi toate)