Spectacolul „Cinel-Cinel” în viaţa familiei Dicescu-Teodosiu

Text foto: Constantin Manuilă, nepotul lui Paul Dicescu, la Chișinău

Text foto: Constantin Manuilă, nepotul lui Paul Dicescu, la Chișinău

Când, în şcoala sovietică, ni se insufla intoleranţa, şi chiar ura faţă de boieri, nu-mi imaginam că peste vreo două decenii teoriile comuniste despre această tagmă socială vor fi spulberate cu uşurinţă, odată cu destrămarea URSS. Cu atât mai mult nu-mi închipuiam că voi face cunoștință, şi chiar mă voi împrieteni, cu unul dintre urmaşii acestor „duşmani neîmpăcaţi ai poporului”.

Cum l-am descoperit pe Constantin Manuilă, nepotul lui Paul Dicescu

A fost un cadou al destinului să-l întâlnesc la Bucureşti pe dl Constantin Manuilă, nepotul pe linie maternă al nobililor basarabeni Eugenia Teodosiu / Feodosiu (1855-1933), şi Pavel Dicescu (1837-1909). Caracterul optimist al dlui Manuilă, poveştile domniei sale despre vremurile îndepărtate şi neamul din care provine, mi-au îmbogăţit sufletul. Mai mult decât atât. De la o scânteie, aprinsă de acest destoinic urmaş de boieri din stânga Prutului, am ajuns în 2013 să întreprind o cercetare istorică despre familia Dicescu. Vreau să cred că ea se va încheia în viitorul apropiat cu realizarea unei monografii.

Amintiri despre „Cinel-cinel”

„Hai să scriem împreună un articol despre spectacolul „Cinel-cinel”! – mă îndeamnă într-o bună zi nonagenarul Constantin Manuilă, în timp ce mă aflam în apartamentul domniei sale. „Mi l-au solicitat cei de la revista „Magazin Istoric”, continuă dânsul. Apoi dispare în dormitor, unde îşi păstrează relicvele familiei, revenind cu o fotografie de epocă, de mărime impunătoare, încadrată în ramă de carton (38,3 cm x 28,3 cm). După ce o sprijină de speteaza unui scaun, mă priveşte cu zâmbet luminos, întrebându-mă parcă: „Ei! Ce spui? Ai mai văzut aşa ceva în viaţa ta? Cred că nu!”.

Într-adevăr, fotografia impresionează. Realizată în atelierul renumitului fotograf Z. N. Sumovski, imaginea reflectă o frântură din viaţa culturală din stânga Prutului la început de secol XX – montarea la Chişinău a vodevilului „Cinel-cinel” de Vasile Alecsandri, de către o trupă de actori amatori, printre care surorile Iulia, Anastasia şi Natalia Dicescu (ultima fiind mama dlui Constantin Manuilă). Regizorul spectacolului fusese nimeni altul decât truşeneanul Gheorghe V. Madan, absolvent al Conservatorului de Declamaţiune şi Muzică din Bucureşti.

Un spectacol românesc într-o gubernie rusească

În capitala Basarabiei se produsese un eveniment cu totul deosebit pentru acele timpuri. Înscenarea cu forţe locale a unei piese româneşti, într-o gubernie predestinată rusificării, a impresionat şi a dat de gândit nu numai moldovenilor, dar şi reprezentanţilor etniilor conlocuitoare. Este una dintre răsunătoarele fapte naţionale din anii 1905-1907, declanşate de revoluţia democratică din Rusia. La ea şi-au adus contribuţia Gheorghe V. Madan (tot el interpretul rolului Graur), Societatea de binefacere „Basarabeanul” („Bessarabeţ”), patronată de Elena Cononovici (Cananovici), membrii familiei Dicescu-Teodosiu, precum şi alte personalităţi din elita basarabeană.

Valoroasa imagine din arhiva dlui Manuilă a surprins un grup de 11 persoane, numele cărora au fost trecute pe ramă chiar de celebra soprană Anastasia Dicescu (evident, păstrăm ortografia originalului): „În centru, pe jilţ, Preşedinta Societăţei dna Elena Cananovici, n. Suruceanu.

Din stânga în dreapta, după rânduri:

D-l Iascinschi, D-ra E. Sârb, D-ra A. Dicescu, D-l V. Sârb, Regisorul D-l G. Madan;

D-ra [O.] Sârb, D-ra Hâncu, D-ra I. Dicescu (Siminel);

D-ra N. Dicescu, D-l D. Asnaş;

Cinel cinel dat în anul 1906”.

Celebra soprană Anastasia Dicesu a jucat în „Cinel-cinel”

Fotografia pe care am admirat-o la dl Manuilă, devenită şi carte poştală, a fost reprodusă în diverse publicaţii de epocă, inclusiv în volumul Albumul Basarabiei: În jurul marelui eveniment al Unirii, îngrijit de orheianul Gh. Andronachi (Ch., 1933). „Clişeul de mai sus, se afirmă în lucrare, reprezintă un grup de diletanţi, cari în 1913 au dat o piesă de teatru la Clubul Nobilimii din Chişinău, cu titlu „Cinel-Cinel” (subl. M. V.-I.).

Spectacolul „Cinel-cinel” jucat de trupa lui Madan a fost prezentat la Chişinău şi cu câțiva ani înainte, în data de 4 februarie 1908, probabil în premieră. Vodevilul a fost urmat de un bal în folosul Societăţii de binefacere „Basarabeanul”.

Evenimentul a fost reflectat pe larg în presa timpului. Ziarul „Moldovanul” (1907-1908), scos de Gh. V. Madan, îndemnând moldovenii să se grăbească la serbare, anunţa: „Pe lângâ piesâ, se vor juca dansurile naţionale: hora, moldoveanca, olteanca, frumuşica şi mureşanca. Doamnele şi domnişoarele din aristocraţia noastrâ şi-au cusut cu însâşi mânuţile lor nişte costume naţionale de toatâ frumuseţea. Pe scenă vom avea un cârd de zânişoare ca din poveste, care de care mai jingaşe şi mai drăgălaşe; va fi un orchestrâ naţionalâ în costume naţionale”.

Un spectacol transformat în sărbătoare națională

Impresiile despre acea serbare naţională se citesc pe nerăsuflate. Zeci de familii de boieri şi intelectuali din Basarabia, numele cărora sunt trecute în revistă de „Moldovanul”, au ţinut să asiste la acest eveniment de anvergură. N-au lipsit lacrimi de bucurie.

Publicaţia „Neamul Românesc”, scoasă de Nicolae Iorga, redă şi ea din atmosfera creată de spectacolul „Cinel-cinel”: „După terminarea presintaţiei, d. P. Dicescu, membru al Consiliului Statului Imperial, un bătrân simpatic şi blând, cu ochii vioi şi o barbă lungă, şi dna Maria Teodosiu (strănepoata lui Mihai Sturza-Vodă) au deschis balul cu o horă românească, împreună cu domnişoarele şi tinerii în costumuri naţionale. Hora a avut un succes mare, de au jucat cu mult foc până şi ofiţerii ruşi”.

…N-am ajuns să facem cu dl Manuilă articolul pentru „Magazin Istoric”. Puterea Divină ne-a dat de înţeles că trebuie să realizăm ceva mai mult în memoria neamului Dicescu-Teodosiu, și anume o monografie despre această distinsă familie. Exprimăm gratitudinea noastră urmaşilor care s-au implicat în proiect ori, eventual, urmează să adere la el!

Maria Vieru-Işaev

Trupa de amatori care a prezentat „Cinel-cinel” de Vasile Alecsandri la Chișinău, în 1908

The following two tabs change content below.