Spațiul ex-sovietic: din iadul robiei iese cine poate

Central17449Anticamera Uniunii Europene pentru fostele republici sovietice – Parteneriatul Estic – rămâne pe zi ce se apropie summit-ul de la Vilnius tot mai goală. În septembrie ea a fost părăsită pe ușa din spate de Armenia, trasă de guler de Rusia. Săptămâna trecută vorbeam despre drama Ucrainei.

Ajunsă pe un mal al Rubiconului, ea mai întâi a ezitat, iar joi a renunțat definitiv să îl treacă. Rubiconul la această răscruce a istoriei înseamnă hotarul care desparte două lumi: lumea trecutului criminal bolșevic cu recidiva ei întruchipată în state post-sovietice prinse în chingile puterilor oligarhice, ale sărăciei, ale corupției, ale fărădelegii și ale dezmățului clanurilor mafiotice, și lumea democrației europene generatoare de pace, securitate, bunăstare, dominație a legii, de cinstire și respect pentru individ și demnitatea umană.

Lumea trecutului este reprezentată de Rusia acaparată de structurilor KGB-iste. Lumea viitorului – de Uniunea Europeană, constituită din state democratice egale și prospere. Într-un comentariu pătruns de sentimentul dezamăgirii, Comisarul european pentru integrare, Ștefan Fule, amintește că Ucraina a beneficiat în 22 de ani de independență de un ajutor nerambursabil din partea Uniunii Europene în valoare de peste 3 miliarde 300 milioane euro în formă de granturi, iar în perioada 2014-2020 acest ajutor urma să fie și mai impunător și sistematic.

Ucrainei, spune Fule, i-au fost oferite până acum credite foarte convenabile din partea Băncii Europene de Investiții și a Băncii Europene de Reconstrucție în valoare de peste 10 miliarde 500 milioane de euro, alte forme de sprijin care au dat un impuls evident proceselor de modernizare a economiei și societății ucrainene.

Din păcate, spune comisarul european, speculațiile precum că Ucraina ar avea de suferit în comerțul cu Rusia în urma semnării Acordului de asociere nu are nici un suport, pentru că aderarea Ucrainei la zona economică de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE nu înseamnă ruperea relațiilor economice și comerciale cu Federația Rusă, ea presupune menținerea lor, situație din care ar avea de câștigat Ucraina, dar și Rusia, menționează eurocomisarul.

Numai că aceste explicații foarte pertinente ale emisarului european nu au fost auzite de oficialii de la Kiev. Ei s-au lăsat copleșiți de măsurile de intimidare ale Kremlinului și au declarat joi, atât prin respingerea pachetului de legi ce trebuia adoptat ca precondiție pentru semnarea de la Vilnius și, mai cu seamă, prin hotărârea luată de Guvern de suspendare a pregătirilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Aici, Ucraina a tras obloanele la ferestrele sale dinspre Uniunea Europeană, anunțând prin diverși oficiali ai săi că are de recuperat în comerțul afectat cu Rusia.

Din acest moment, Ianukovici a rămas unul la unu cu Rusia. De fapt, nu numai cu Rusia, am adăuga noi, ci și cu milioane de cetățeni ucraineni, 59% din populația de 46 de milioane, precum arată ultimele sondaje, care optează pentru integrarea în Uniunea Europeană. Reacția lor nu s-a lăsat așteptată mult – la Kiev, Harkov, Donețk, dar mai cu seamă la Lvov și în toată partea de vest a Ucrainei, mii de oameni au ieșit în stradă ca să protesteze împotriva deciziei luată de președinte și de partidul lui de la guvernare.

Singură în fața Rusiei, ruptă de la ajutoarele europene, dar și de la perspectiva de modernizare a țării, părăsită de prietenii dezamăgiți polonezi și suedezi, cu zeci de milioane de cetățeni nemulțumiți, lipsiți de speranța integrării europene, Ucraina ratează, ca și în 1918, șansa afirmării sale ca stat independent european..

O concluzie se cere pe marginea acestui final de dosar european ucrainean: deși Uniunea Europeană afirmă că este deschisă să examineze cererea de asociere a Ucrainei, atunci când aceasta din urmă va considera că este îndeajuns pregătită, o situație tot atât de favorabilă pentru ea ar putea să nu se mai repete sau să apară într-o perspectivă imprevizibilă, având în vedere alegerile europene de anul viitor, dar și planurile ascunse ale Rusiei de transformare a Ucrainei într-un apendice al politicilor ei de pretinsă mare putere.

Astăzi, comunistul Voronin și camarila lui sunt gata să dea foc Republicii Moldova, simțind că opera bolșevică de separare a acestui pământ se termină odată cu integrarea europeană. Tentativa de sâmbătă a forțelor antieuropene de a aduna lume multă, mai multă decât cea care s-a prezentat în Piața Marii Adunări Naționale la 3 noiembrie, a suferit un rușinos fiasco. Lipsa de cvorum ei au compensat-o, însă, cu un comportament ajuns la limita sălbăticiei.

Câtă deosebire între manifestarea din 3 noiembrie a forțelor democratice, de zeci de ori mai numeroasă, dar pașnică și elevată, și manifestația din 23 noiembrie a comuniștilor, mică, incultă și gălăgioasă. Două comportamente, două mentalităţi – unul al viitorului european avut și prosper, altul al trecutului bolșevic, criminal și plin de suferințe. Mai avem nevoie de curaj, mai avem nevoie de caracter, mai avem nevoie de răbdare și spirit de solidaritate ca să ajungem joi și vineri la Vilnius.

A sosit momentul să facem acest pas istoric, să semnăm documentele care ne vor deschide alte orizonturi și care înseamnă alt început, un pas în spațiul de valori în care omul este om, legea este lege, iar bunăstarea este la ea acasă. Acest spațiu se numește Uniunea Europeană.

Valeriu Saharneanu, deputat PLR

PP