Spasibo Șorciku

Fotografii: Victoria Popa

Cei cărora le spui că Șor figurează în rapoartele Kroll, îți răspund: „Da, a furat, dar acum întoarce datoriile!”

Lumea din Orhei te privește suspicios când o întrebi ceva despre primarul lor. Mulți îl laudă pentru faptul că orașul „înflorește”, de când este în fruntea primăriei. Sărăcia îi buimăcește. Sunt fericiți că economisesc 10 lei din 100 cumpărând produse de la magazinele sociale. Unii orheieni însă nu au intrat niciodată în aceste magazine, chiar dacă au vârsta de pensionare. Cei cărora le spui că Șor figurează în rapoartele Kroll, îți răspund: „Da, a furat, dar acum întoarce datoriile!”.

Victoria Popa

Miercuri, 2 mai, la intrarea în Orhei, muncitori îmbrăcați în salopete și haine reflectorizante tund gazonul, mirosul plăcut de iarbă se răspândește în aer. La rondul de la intrarea în urbe sunt amenajate flori, pe străzi este curat, oamenii mișună în mașini sau pe jos. Pe fiecare stradă se fac lucrări de construcție, fie în sectorul public, fie în sectorul privat. Orașul s-a schimbat foarte mult de când am absolvit eu Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” în 2000.

La Orhei se fac trotuare noi

Dincolo de podul de peste Răut, un grup de muncitori înșiră pietriș pe trotuarele aflate în construcție. Virez spre strada principală a orașului, Vasile Lupu, în dreapta, vreo patru muncitori, dezbrăcați până la jumătate, cu chipiuri pe cap, sapă de-a lungul trotuarului vechi.

Îi întrerup, dându-le prilej să mai tragă câte o „doină”. După ce mă scanează, unul dintre ei îmi spune, evident, în glumă, că sapă gropi pentru sicrie, altul mai tinerel îmi răspunde decent: „Săpăm temelia pentru un gard nou pentru trotuare, ca să poată merge lumea normal”. Îmi spun că sunt din Lucașeuca.

De-a lungul arterei principale, multă lume intră și iese din magazinele situate de-o parte și alta a străzii. În fața clădirilor principale sunt răzoare cu flori și mulți arbuști verzi.

În oraș există cinci „magazine sociale” deschise de primarul Ilan Șor pentru pensionari și invalizi, unde aceștia pot să-și cumpere produse mai ieftine. Unul dintre acestea este închis, iar spațiul se arendează. Intru într-un oficiu poștal de vizavi. O angajată de vreo 25 de ani mă informează că magazinul social este în alt sediu, mai mare, lângă „pasportnîi stol” (secția de pașapoarte). O întreb dacă face și ea cumpărături în aceste magazine.

„Nu, nu cumpăr, nu am fost în ele, sunt doar pentru bătrâni și invalizi”, îmi răspunde ea. O întreb dacă susține tot ce face primarul de Orhei. Reticentă, tânăra îmi spune: „Și da, și nu”. Tonul ei mă face să pun punct discuției noastre.

Fericiți pentru câțiva lei economisiți

Următoarea interlocutoare este o femeie între două vârste, pe care o întâlnesc pe aceeași stradă. Nu vrea să spună cum o cheamă. E din satul Bolohan, raionul Orhei. E sigur că Șor va ieși basma curată din tărășenia fraudei bancare. „Cine vrea să înțeleagă, înțelege, cine nu, se face că plouă”, îmi spune femeia.

„Oamenii sunt săraci și leul pe care îl economisesc, cumpărând produse din aceste magazine, îi bucură. Asta e realitatea. Și la Bolohan ajunge magazinul social în fiecare zi de joi, de la 12.00 până la 16.00. Stau bătrânii la rând și cumpără”, adaugă ea.

Femeia îmi mai spune că magazinul ambulant achită doar 100 de lei la primărie. Este o taxă de notificare pentru dreptul de a face comerț. Fiecare primărie din satele din raionul Orhei a primit câte o scrisoare de la Fisc prin care sunt informate că magazinul social este scutit de taxa de amenajare a teritoriului pentru că oferă servicii sociale.

Până ajung la magazinul social din Bucuria, un sector al Orheiului, sunt zdruncinată din cauza găurilor din asfalt. Nu a ajuns asfalt pentru drumurile găurile, îmi zic eu.

Înaintea mea intră în magazin doi bătrâni, cumpără pâine de 2 lei și lapte cu 7 lei litrul. O femeie tânără cu doi copii mici cumpără doar pâine. Întreb bătrâna cu părul alb cârlionțat dacă economisește mult, făcând cumpărături la acest market. „Po nemnojku”, îmi răspunde ea. „Sunteți mulțumită că există aceste magazine sociale?”, o întreb. Ea dă afirmativ din cap, se oprește, sprijinindu-se în baston și, cu voce tremurândă, îmi ripostează: „Spasibo Șorciku!”

Salvați de pâinea de 2 lei

Cer două pachete de terci de grâu, cu 5 lei kilogramul, vânzătoarea îmi cere cartela. O anunț că nu am. „Nu vă pot vinde”, îmi răspunde ea. O altă vânzătoare îmi spune că în magazine pot să facă cumpărături invalizii, pensionarii, dar, de ceva vreme, au cartele medicii, învățătorii și educatorii.

Din discuție cu cele două vânzătoare aflu că în cele cinci magazine sociale multe produse sunt aduse direct de la producători, iar bomboanele, biscuiții, detergenții și produsele din carne provin din Ucraina. „Marfa toată este bună și ieftină față de alte magazine. Aici pâinea e doi lei, iar în magazinul de alături este patru. Aici totul se vinde”, încearcă să mă convingă vânzătoarea.

Încerc să cumpăr produse de la magazinele lui Șor din alt sector al Orheiului, sectorul „Nordic”. Ajung acolo pe o scurtătură, printr-o mahala cu case la sol. Un bărbat mătură la o poartă, îi dau binețe, iar el îmi răspunde ursuz. Încerc să-l trag de limbă: „Cam rele drumuri aveți în mahala!”. Suspicios, cu privirea spre mătură, acesta îmi răspunde: „Așteptăm să ajungă cu reparația și pe la noi”.

Magazinele sociale sunt ușor de găsit datorită vitrinelor lor și anunțului de 0% taxe, precum şi literelor mășcate care îți sar în ochi: MAGAZIN SOCIAL.

Orheieni cu demnitate

Găsesc la tejghea un bătrân îmbrăcat curat, stăpânindu-se în două bastoane. Îl întreb dacă este cumpărător permanent. „Da, cumpăr, aici e mai ieftin și decât la piață. La un kilogram de făină economisești doi lei. Și produsele lactatele sunt mai ieftine, și conservele. Dacă cumpăr de 100 de lei, fac economie de 10 lei. Pentru mine e mult”, îmi vorbește el răspicat.

Știe de faptul că Șor a furat, „Da, a furat, dar acum întoarce datoriile”, își dă el cu părerea.

Întreb vânzătoarea, tinerică și guralivă, dacă pot să cumpăr și eu terci și niște tacâmuri pentru cățel. Mă dau drept venită de peste hotare. „Ei, vă dau cu cartela mea”, îmi răspunde ea jovial. Iau produsele și ies. La intrare dau de alți doi bătrâni.

Hoinăresc un pic pe străzi, ajung la iazul dinspre „Nordic”. Amenajat frumos, cu teren de joacă pentru copii, cu bănci instalate, la intrare cu inscripția „Eu ♥ Orhei”, văd vreo zece părinți cu copii de diferite vârste savurând timpul frumos.

Ultima femeie pe care o întâlnesc pe stradă este profesoară la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei, Liuba Pânzari, e pensionară, dar nu a intrat niciodată în magazinele sociale ale lui Șor.

Amintim că Ilan Șor, primar de Orhei, este învinuit de spălare de bani şi escrocherie în proporţii deosebit de mari într-un dosar ce vizează devalizarea Băncii de Economii cu peste 5 miliarde de lei.