Soroca spurcă Nistrul // ECOLOGIE


De douăzeci de ani, dejecţiile oraşului Soroca se varsă direct în apele Nistrului

Funcţionarii de la Ministerul Mediului (MM) dau vina pe autorităţile publice locale Soroca, spunând că MM a încercat să soluţioneze problema ecologică, dar n-a reuşit. Cei care vizitează locurile istorice din regiunea Sorocii în perioada caldă a anului semnalează un miros insuportabil ce vine dinspre Nistru. Şi aceasta din cauza dejecţiilor oraşului Soroca ce se scurg direct în apele fluviului.

Victoria POPA

Viorica B., asistent social la Egoreni, spune că apa râului Nistru nu este cea de odinioară. „Nici nu mai ţin minte când Nistrul avea apa limpede şi te puteai scălda în ea. Dimineaţa şi seara, simţi mirosul urât ce vine dinspre fluviu. Nici copiilor nu le permitem să meargă la Nistru să se scalde că ar putea să se îmbolnăvească”, îşi dă cu părerea egoreanca.

Apele Nistrului de odinioară

Şi Varvara Ceban din aceeaşi localitate, 60 de ani, spune că mirosul urât ce vine dinspre Nistru se simte mereu: „Locuiesc aproape de fluviu. Apa Nistrului e murdară. Nu e apa de acum două decenii. Înainte, spălam şi rufele la râu, ne odihneam duminicile. Apa potabilă vine din susul râului. Nu e Nistrul de cândva”.

Potrivit directorului Muzeului de Istorie şi Etnografie Soroca, Nicolae Bulat, nu departe de Cetatea Sorocii, circa o sută de metri, există un canal prin care apele murdare se varsă direct în Nistru. „Asta se întâmplă de mai bine de douăzeci de ani, de când s-a destrămat Uniunea Sovietică. Vara este imposibil să respiri. Mai sus de Soroca poţi să te odihneşti pe malul Nistrului, iar mai jos e imposibil. A existat un proiect de construcţie a unei staţii de epurare a apei la Egoreni, dar nu s-a realizat din cauza autorităţilor publice locale de atunci”, relatează Bulat.

Reacţia Ministerului Mediului

În acelaşi timp, consilierul ministrului Mediului, Nicu Vrednic, menţionează că „în timpul URSS, staţia de epurare a oraşului Soroca, construită în anii 1960–1970, era situată pe malul stâng al Nistrului, în satul ucrainean Ţicănăuca, care era deservită în totalitate de R. Moldova. După destrămarea URSS, Ucraina a înaintat autorităţilor locale Soroca pretenţii privind funcţionarea staţiei de epurare şi salarizarea personalului conform legislaţiei ucrainene, lucru imposibil în condiţiile Republicii Moldova. „Am fost puşi în imposibilitatea de continua folosirea acestei staţii. Între timp, colectorul care asigura livrarea apelor reziduale la staţie s-a fisurat şi o parte de dejecţii se scurgeau direct în Nistru. S-a încercat reparaţia acestui colector din Fondul Ecologic Naţional, s-au cheltuit circa trei milioane de lei. După aceea, Ucraina a interzis categoric exploatarea staţiei de epurare, obligând autorităţile Republicii Moldova să accepte deversarea directă a dejecţiilor în Nistru.”

„Dejecţiile nu poluează masiv apele”

Potrivit lui Nicu Vrednic, dejecţiile nu sunt în stare să polueze masiv apele. „În prezent, în luna iulie, scurgerea apei fluviului a constituit, în sectorul Soroca, 160 metri cubi pe secundă. De la colectorul din Soroca se varsă în Nistru 1000 de metri cubi în 24 de ore. Dacă raportăm aceşti 1000 de metri cubi de dejecţie la cantitatea de apă care curge permanent, vedem impactul. Investigaţiile realizate de cercetători au arătat că la doi kilometri în avan de la locul în care se varsă dejecţiile Sorocii apa îşi revine la normalitate şi numai este poluată în cantităţi inadmisibile ca în momentul contactului apelor reziduale cu cele ale Nistrului”, ne linişteşte Vrednic.

„După spusele consilierului, orice apă curgătoare are proprietatea de a se autopurifica, dar asta nu înseamnă că autoritatea de mediu nu a căutat soluţii pentru restabilirea modalităţilor de tratare a apelor reziduale şi de întoarcere a lor în natură nepoluate”, opinează consilierul.

În opinia lui Vrednic, Banca Mondială a acordat în 2000 Republicii Moldova un grant în valoare de 4,2 milioane dolari SUA pentru construcţia unei staţii de epurare pe malul drept al Nistrului, pe teritoriul oraşului Soroca şi al câtorva localităţi din împrejurimi. Lipsa terenului de 15 hectare pe teritoriul Sorocii a determinat construcţia staţiei în satul Egoreni, raionul Soroca. Şi deoarece a fost aleasă tehnologia de epurare naturală a apei, egorenii s-au opus categoric, înaintând un demers semnat de 460 de locuitori ai satului prin care solicitau insistent stoparea construcţiei staţiei de epurare. În consecinţă, Banca Mondială a stopat implementarea proiectului, retrăgând banii alocaţi pentru edificarea staţiei de epurare.

Trezirea autorităţilor publice de la Soroca

Potrivit unor surse, construcţia staţiei de epurare a fost stopată şi din cauza unor interese personale. În imediata apropiere a terenului destinat construcţiei staţiei de epurare sunt nişte livezi industriale. Se spune că agenţii economici care deţin aceste livezi au influenţat stoparea construcţiei.

Potrivit reprezentanţilor MM, vina o poartă doar autorităţile publice locale din Soroca. Actualmente, se discută despre construcţia unei staţii de epurare nu în amonte, ci în aval de Soroca. Terenul va fi între Soroca şi localitatea Trifăuţi. Problema este în curs de soluţionare.

Solicitat de JURNAL, viceprimarul Sorocii Mihail Grapciuc a comunicat că primul pas a fost făcut pentru construcţia unei staţii de epurare la Soroca. Proiectul a fost transmis la BERD pentru aprobare. Mai mult, în planul general de dezvoltare a oraşului Soroca este prevăzut un teren de aproximativ trei hectare pentru construcţia staţiei de epurare. Construcţia va fi de tip închis, prelucrarea dejecţiilor se va face subteran. Viceprimarul Sorocii a mai spus că pentru construcţia staţiei este necesară suma de 90 milioane de lei.

Cercetătorii au constatat că la doi kilometri în aval de la locul în care se varsă dejecţiile Sorocii în Nistru apa revine la normalitate, cu alte cuvinte, nu mai este poluată în cantităţi inadmisibile.