Societatea civilă îi cere lui Filip să NU mai admită intimidarea protestatarilor: „Partenerii de dezvoltare ai RM nu intenţionează să finanţeze edificarea unui stat poliţienesc”

Societatea civilă îi cere lui Filip să NU mai admită intimidarea protestatarilor: „Partenerii de dezvoltare ai RM nu intenţionează să finanţeze edificarea unui stat poliţienesc”

Mai multe organizaţii neguvernamentale au semnat o adresare către premierul Pavel Filip în care solicită Guvernului să investigheze toate acţiunile instituţiilor statului care au împiedicat cetăţenii să vină la protestele organizate în faţa Parlamentului în perioada 5-14 mai, scrie jurnal.md.

În declaraţia publicată de Centrul de Politici şi Reforme şi semnată de 12 ONG-uri, societatea civilă îşi exprimă îngrijorarea privind atitudinea pe care o au guvernanţii faţă de manifestaţiile societăţii civile împotriva schimbării sistemului electoral. Astfel în loc să asculte argumentele unor experţi notorii privind inoportunitatea schimbării sistemului electoral din cel proporţional în unul uninominal sau mixt, guvernarea a ales să-i atace mediatic, prin intermediul analiştilor, bloggeriilor şi trolilor online afiliaţi puterii.

„La 5 mai, când Parlamentul a adoptat în prima lectură două proiecte de lege de modificare a sistemului electoral, ocolind procedurile legale, am constatat desconsiderarea opiniei organizaţiilor societăţii civile cu expertiză în acest domeniu şi am demarat manifestaţii paşnice în faţa Parlamentului. În loc să abordeze motivele ce stau la baza acestor proteste, cei de la putere au intensificat atacurile, denigrările şi derâderile asupra organizaţiilor societăţii civile care au ales să-şi exprime nemulţumirea faţă de acţiunile guvernării”, se spune în declaraţie.

A urmat apoi răspunsul guvernării la protestul amplu din 14 mai care a fost, în mod clar, nejustificat şi disproporţionat acestui efort, iar, pe alocuri, ilegal, spune societatea civilă. „Există dovezi concludente de intimidare a potenţialilor participanţi la protest. Potrivit protestatarilor, intimidările au avut loc prin intermediul poliţiei. Intimidarea liderilor locali înainte de protest, „filtrele rutiere” în ziua protestului, şi presiuni continue asupra celor care au participat la protest sunt câteva dintre modalităţile prin care a fost sabotată întrunirea paşnică”, se arată în declaraţie.

„În ciuda eforturilor depuse pentru îmbunătăţirea activităţii poliţiei, metodele acesteia rămân vechi, influenţate de agenda politică a celor de la putere. Cei care au încălcat la 14 mai 2017, dreptul la libera circulaţie şi libertatea întrunirilor purtau uniforme noi şi conduceau maşini recent achiziţionate – multe dintre ele cumpărate din banii donatorilor.  Asemenea practici, precum şi politizarea organelor de drept, riscă să compromită eforturile donatorilor pentru crearea unui organ de poliţie modern, profesional şi apolitic. Suntem convinşi că partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova nu intenţionează să finanţeze edificarea unui stat poliţienesc”, atenţionează societatea civilă.

Organizaţii neguvernamentale solicită Guvernului să ia atitudine, în mod public, faţă de acţiunile instituţiilor de stat care au împiedicat oamenii să vină la protest,  să le investigheze şi să întreprindă măsuri ca astfel de incidente să nu se mai repete pe viitor. Vă prezentăm declaraţia integrală publicată de Centrul de Politici şi Reforme:

Atunci când cei care ar trebui să aplice legea o încalcă, statul eşuează în faţa propriilor cetăţeni. Ne exprimăm profunda îngrijorare privind atitudinea pe care o au guvernanţii faţă de manifestaţiile societăţii civile împotriva schimbării sistemului electoral, organizate în faţa Parlamentului în perioada 5-14 mai 2017. Considerăm că atitudinea şi acţiunile instituţiilor statului faţă de aceste manifestaţii reprezintă o încălcare a dreptului la libera întrunire a cetăţenilor din Republica Moldova.

În ultimele două luni, mai multe organizaţii neguvernamentale au folosit multiple metode de atenţionare a autorităţilor privind inoportunitatea schimbării sistemului electoral din cel proporţional în unul uninominal sau mixt. Acestea au încercat să convingă legislativul, cu argumente concludente, să renunţe la această iniţiativă care vine în detrimentul democraţiei şi a pluralismului. Niciuna dintre preocupările expuse nu a fost abordată constructiv. Mai mult decât atât, cei care şi-au exprimat opiniile, inclusiv experţi notorii în domeniu, au fost supuşi atacurilor mediatice nejustificate din partea mass-mediei controlate politic, analiştilor, bloggeriilor şi trolilor online afiliaţi puterii.

La 5 mai, când Parlamentul a adoptat în prima lectură două proiecte de lege de modificare a sistemului electoral, ocolind procedurile legale, am constatat desconsiderarea opiniei organizaţiilor societăţii civile cu expertiză în acest domeniu şi am demarat manifestaţii paşnice în faţa Parlamentului. În loc să abordeze motivele ce stau la baza acestor proteste, cei de la putere au intensificat atacurile, denigrările şi derâderile asupra organizaţiilor societăţii civile care au ales să-şi exprime nemulţumirea faţă de acţiunile guvernării.

În data de 14 mai a fost planificată o manifestare mai amplă. Aceasta a fost o următoarea acţiune din campania noastră de advocacy împotriva a ceea ce credem cu tărie că este o decizie nefavorabilă pentru ţara noastră.

Răspunsul guvernării a fost, în mod clar, nejustificat şi disproporţionat acestui efort, iar, pe alocuri, ilegal. În particular, au avut loc acţiuni de împiedicare a cetăţenilor să vină la protest. Circulaţia trenurilor locale a fost oprită pentru prima dată în istorie, pentru întreaga zi, sub pretextul condiţiilor meteo nefavorabile (o măsură de precauţie care nu a fost luată câteva săptămâni mai devreme, la data de 21 aprilie 2017, atunci când condiţiile meteorologice au fost într-adevăr dezastruoase).

Mai mult, există dovezi concludente de intimidare a potenţialilor participanţi la protest. Potrivit protestatarilor intimidările au avut loc prin intermediul poliţiei. Intimidarea liderilor locali înainte de protest, „filtrele rutiere” în ziua protestului, şi presiuni continue asupra celor care au participat la protest sunt câteva dintre modalităţile prin care a fost sabotată întrunirea paşnică.

Libertatea întrunirilor paşnice este un drept fundamental într-o democraţie. Atunci când punctele de vedere şi opiniile cetăţenilor sunt ignorate, iar autorităţile nu sunt deschise la un dialog sincer, populaţia are dreptul de a se întruni şi de a-şi manifesta dezacordul faţă de acţiunile sau inacţiunile statului. Datoria acestuia este, nu doar, de a se abţine de la ingerinţa în dreptul la libera întrunire, dar şi de a-l proteja. Atunci când instituţiile de stat, plătite din banii publici, încalcă realizarea acestui drept de către propriii cetăţeni, este atacată însăşi esenţa democraţiei.

Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Interne, în special, au beneficiat de ajutoare generoase din partea partenerilor externi şi s-au angajat în procese importante de reforme structurale. Reforma justiţiei şi reformarea poliţiei au constituit angajamente asumate ale statului faţă de cetăţenii proprii şi comunitatea internaţională, în Dialogul UE-Republica Moldova privind liberalizarea regimului de vize. În mod prioritar, aceste reforme au ţintit consolidarea garanţiilor împotriva abuzurilor asupra drepturilor omului şi scoaterea organelor de drept din sfera politicului pentru a servi, în primul rând, cetăţenii şi drepturile fundamentale ale acestora. Au fost modificate legi, au fost restructurate instituţii, a fost acordată asistenţă tehnică valoroasă şi au fost achiziţionate tehnică şi echipamente, eforturi care urmau să creeze un organ de poliţie receptiv la nevoile cetăţeanului.

În ciuda eforturilor depuse pentru îmbunătăţirea activităţii poliţiei, metodele acesteia rămân vechi, influenţate de agenda politică a celor de la putere. Cei care au încălcat la 14 mai 2017, dreptul la libera circulaţie şi libertatea întrunirilor purtau uniforme noi şi conduceau maşini recent achiziţionate – multe dintre ele cumpărate din banii donatorilor.  Asemenea practici, precum şi politizarea organelor de drept, riscă să compromită eforturile donatorilor pentru crearea unui organ de poliţie modern, profesional şi apolitic. Suntem convinşi că partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova nu intenţionează să finanţeze edificarea unui stat poliţienesc.

În acest context, solicităm Guvernului:
· să ia atitudine, în mod public, faţă de acţiunile/inacţiunile instituţiilor subordonate de împiedicare a cetăţenilor să vină la proteste paşnice;
· să investigheze toate acţiunile/inacţiunile organelor statului care au afectat în mod nejustificat dreptul cetăţenilor la libertatea întrunirilor în perioada 5-14 mai (acţiuni precum sunt, intimidarea şi avertizarea protestatarilor, sistarea nejustificată a circulaţiei transportului public, controale, verificări şi „filtre rutiere” sporite în ziua de protest ş.a.);
· să întreprindă măsuri ca astfel de incidente să nu se mai repete pe viitor.

Cu respect,
Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT)
Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER)
Asociaţia pentru Politică externă din Moldova (APE)
Asociaţia Presei Independente (API)
Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi
Centrul de Informaţii “GenderDoc-M”
Centrul de Politici şi Reforme (CPR-Moldova)
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Institutul de Politici Publice (IPP)
Piligrim-Demo
Transparency International – Moldova (TI-Moldova)