Societatea civilă critică iniţiativele judecătorilor

„Este inexplicabilă viteza promovării iniţiaţivelor, unele din ele contrazic Strategia de reformare a justiţiei, nu sunt aplicabile sau chiar sunt periculoase pentru Republica Moldova”

7 crjm

Mai multe organizații ale societății civile şi-au exprimat dezacordul cu privire la inițiativa de modificare a legislației în domeniul justiției lansată de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ), creat în luna martie, la iniţiativa preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Mihai Poalelungi. Cele 18 organizaţii specializate în apărarea drepturilor omului s-au arătat surprinse de propunerile înaintate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc din cauza că majoritatea propunerilor nu sunt prevăzute sau vin, într-o oarecare măsură, în contradicție cu strategia de reformare a sectorului justiţiei.

Orice deraiere de la implementarea Strategiei e în detrimentul RM

Preşedintele CSJ a anunţat în luna martie, curent, implementarea unor reforme destul de ambiţioase pentru îmbunătăţirea actului de justiţie. În acest sens a fost creat Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc, pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Judecătorii din componenţa Centrului aveau obligaţia să elaboreze o serie de modificări legislative în baza Strategiei de reformă a sectorului justiţiei. Implementarea prevederilor din Strategie reprezintă una din obligaţiile din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Suportul bugetar care urma să fie acordat Republicii Moldova în vederea implementării reformei în sistemul justiţiei este redus deja din cauza restanţelor la implementare. Orice deraiere de la implementarea Strategiei poate fi în detrimentul R. Moldova.

Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice, afirmă că iniţiativele de reformare a justiţiei propuse de judecătorii de la Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc nu trebuie să contrazică Strategia de reformă a sectorului justiţiei. „Marea majoritate a iniţiativelor propuse nu se regăsesc în Strategie. Din cele 17 iniţiative prezentate în luna mai, noi susţinem necondiţionat doar una, e vorba de posibilitatea încorporării în cadrul Institutului Naţional de Justiţie a specialiştilor din ţările UE. Alte cinci propuneri de modificare a legislaţiei le susţinem condiţionat, cât priveşte celelalte 11 iniţiative, noi solicităm să se renunţe la acestea ori să se revină la ele mai târziu”, a spus Gribincea.

„Problemele trebuie rezolvate prin management”

Printre cele cinci chestiuni pe care reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale de drept le susţin condiţionat figurează şi reorganizarea Curţii de Apel Chişinău. Judecătorii au propus divizarea Curţii de Apel în două instanţe de apel: de circumscripţie, şi care ar deservi raioanele din jurul Chişinăului. „Credem că la Curtea de Apel într-adevăr există probleme, dar acestea trebuie soluţionate prin management, nu prin divizarea acestei instituţii în altele două mai mici”, a mai spus Gribincea.

Judecătorii de la Centrul pentru Reforma Sistemului Judecătoresc mai propun crearea în Parlament a unei comisii speciale care să supravegheze executarea hotărârilor judecătoreşti naţionale. Reprezentanţii societăţii civile consideră însă că această chestiune nu e suficient de serioasă şi propun crearea unei comisii ce ar urmări executarea hotărârilor CEDO, amintind că un proiect în acest sens există deja în Parlament.

Pavel Postică, jurist la Promo-LEX, a atras atenţia la două iniţiative care i s-au părut dubioase, şi anume, achitarea taxei de stat după terminarea procesului şi stabilirea unor termene exacte de examinare a cauzelor în instanţe. „Modificarea privind achitarea taxei de stat după proces s-ar extinde atât asupra persoanelor fizice, cât şi juridice, adică inclusiv asupra entităţilor înregistrate în zone off-shor. Nu văd cum vor fi percepute taxe de la astfel de entităţi după finalizarea procesului”, relevă Postică.

Propuneri prea costisitoare pentru buget

ONG-urile care îşi exprimă dezacordul subliniază că o lacună majoră a iniţiativei de modificare a legislației este lipsa argumentărilor și a analizei costurilor. „Unele propuneri, cum ar fi perceperea taxei de stat la terminarea procesului, mărirea numărului de judecători ai Curții Constituționale și de inspectori judecători, introducerea curților cu jurați și a judecătorilor de onoare, presupun costuri esențiale pentru bugetul statului – fie prin neperceperea surselor financiare, în cazul taxei de stat, fie prin cheltuieli suplimentare, în cazul creării instituțiilor nou propuse. Este inexplicabilă și viteza promovării acestor inițiative (lansate la 20 mai, iar la 19 iunie 2015 vor avea loc deja dezbaterile finale), unele dintre care nu sunt prevăzute ori contrazic Strategia de reformare a justiţiei, nu sunt aplicabile sau sunt chiar periculoase pentru Republica Moldova”, susţine Vladislav Gribincea.

Reprezentanţii organizaţiilor de drept consideră că, până la finele anului 2016, Republica Moldova trebuie să depună eforturi maxime pentru implementarea cu succes a Strategiei reformei sectorului justiţiei, care stagnează de mai bine de un an și cheamă Centrul pentru Reformă a Sectorului Judecătoresc să contribuie la implementarea Strategiei.

The following two tabs change content below.