SMURD-UL vine în R. Moldova

Elicopterul SMURD decolează de la Târgu-Mureş pentru a zbura la Sibiu, de unde urmează să fie adusă o pacientă cu infarct. Un astfel de elicopter va putea ateriza şi în R. Moldova în iunie 2014

Începând din 2014, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare va acorda primul ajutor şi în stânga Prutului

Un proiect pe cât de ambiţios, pe atât de complicat pentru a fi realizat. În anii ’90, un palestinian pe nume Raed Arafat a revoluţionat sistemul medical de urgenţă din România. A fondat un serviciu care, graţie intervenţiilor rapide ale pompierilor, a salvat mii de vieţi. Acum este gata să-şi ofere tot sprijinul pentru a implementa proiectul SMURD şi în R. Moldova. Iniţiativa însă este privită sceptic de medicii moldoveni, care nu prea văd în ce măsură un pompier ar putea acorda primul ajutor calificat, asumându-şi o parte din competenţele medicului.

Oana Mateş, studentă la medicină şi de cinci ani voluntară la SMURD

Vădit emoţionaţi, şase salvatori din R. Moldova stau drepţi în faţa autorităţilor din România şi R. Moldova, care au venit la Târgu-Mureş pentru a da startul cursului de pregătire a formatorilor în domeniul de prim ajutor calificat.

„Acest curs este primul pas pentru a transfera experienţa pe care o avem şi a o adapta necesităţilor R. Moldova”, declară secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Raed Arafat. Acesta a implementat în 1991, la Târgu-Mureş, serviciul SMURD şi a reuşit să-l extindă în toate judeţele din România.

Acum îşi propune să treacă peste Prut şi a început cu pregătirea pompierilor noştri care, peste şase luni, vor trebui să revină acasă paramedici calificaţi. Pe salvatorii noştri nu-i sperie faptul că, timp de jumătate de an, vor sta departe de familie şi cei dragi.

„Vom rezista. Suntem militari”, ne spun la unison salvatorii din R. Moldova. Se bucură nespus de mult când află că, printre mulţimea de jurnalişti din România, sunt şi reporteri din R. Moldova. Ne invită în camera care le va fi casă şase luni. Ne arată masa de lângă geam unde vor învăţa sârguincios teoria salvării vieţilor omeneşti. Şi dacă la descarcerare, stingerea incendiilor şi alte operaţiuni de salvare ar putea oferi master-class-uri, despre acordarea primului ajutor recunosc că n-au habar.

„Mai bine omoară de câteva ori manechinul”

Alin Moldovan, şeful Centrului Naţional de Formare şi Pregătire în Descarcerare şi Asistență Medicală de Urgență din Târgu Mureş: „Eu voi instrui băieţii voştri la cursurile de formatori. Ei vor învăţa cum să acorde primul ajutor calificat până la sosirea echipajului de urgenţă avansat”

Instructorul de la centrul de formare SMURD din Târgu- Mureş, Vasile Precup, ne spune că, la sfârşitului cursului, „băieţii noştri” vor trebui să susţină un examen teoretic şi practic coordonat de un medic specialist în medicină de urgenţă. Până atunci însă, salvatorii din R. Moldova se vor antrena pe manechini. „Mai bine omoară de câteva ori manechinul decât să înveţe direct pe om”, spune Arafat.

Ne luăm rămas bun de la salvatorii noştri şi le amintim să nu uite că acasă îi aşteaptă soţiile iubitoare şi şefii care au încredere în potenţialul lor.

Mergem la Centrul Național de Formare în Asistență Medicală de Urgență din Târgu-Mureș, inaugurat recent, unul dintre cele mai moderne centre de instruire din Europa.

„Domnule, mă auziţi? Deschideţi ochii”, se adresează manechinului blocat într-o maşină avariată un pompier de la SMURD. Totul se face de parcă ar fi pe viu. Automobil complet dezmembrabil, care permite simularea operaţiunilor de descarcerare, manechine 3 G, capabile să simuleze orice patologie de urgenţă la trei vârste diferite: adult, copil şi bebeluş; o cameră de reanimare care simulează o cameră de resuscitare spitalicească, până şi zgomotele specifice unui accident de maşină. Se pare că nimic nu le poate perturba operaţiunea de salvare a salvatorilor de la SMURD.

Chiar dacă este o simulare, totul se face la cel mai înalt nivel. Manechinul e „viu”, deci a fost o intervenţie reuşită. În camera de resuscitare spitalicească o întâlnim pe Oana Mateş, studentă la medicină care face de cinci ani voluntariat la SMURD. Mă întreb de unde are atâta putere să ridice un manechin care cântăreşte exact cât un adult. O face cu uşurinţă şi, fără a se opri din acţiunea de salvare, ne răspunde la întrebări. „Timp de cinci ani am fost la multe intervenţii. E adevărat că lucrez ca un nebun, dar nu mai sunt un simplu student, dar sunt de rând cu alţi medici şi pot salva vieţi”, ne spune Oana.

Plus o viaţă salvată

Afară, un elicopter SMURD a aterizat în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, Târgu-Mureş. De această dată nu este o simulare. De la Sibiu a fost a adusă cu elicopterul o femeie cu infarct miocardic. Dacă ar fi fost preluată de o ambulanţă, drumul spre spital ar fi fost de cel puţin patru ore, timp care ar putea fi fatal pentru un pacient aflat în stare gravă.

Băieţelul care îi spune bunicului său că vrea să fie şi el SMURD-ist când va creşte mare

Un elicopter SMURD ar putea să aterizeze şi în R. Moldova, în iunie 2014. Până atunci însă, autorităţile de la Chişinău trebuie să adapteze prevederi legislative pentru a face posibilă „aterizarea” acestui proiect şi peste Prut.

Potrivit lui Ianuş Erhan, şeful adjunct al Poliţiei de Frontieră, pe moment, legislaţia permite traversarea graniţei cu elicopterul SMURD doar în cazurile excepţionale, cum ar fi calamităţile naturale. Acum se lucrează la parafarea prevederilor care ar permite intervenţia de urgenţă de peste Prut şi în cazurile mai ordinare. „Nu va fi nevoie de viză. Va fi un regim facilitat de traversare a frontierei. Astfel încât, prin coordonarea cu poliţia de frontieră din ambele părţi, pacientul în stare gravă să poată fi transportat la cel mai apropiat spital, fie din România, fie din R. Moldova”.

Proiectul SMURD în R. Moldova prevede nu doar un elicopter, dar şi şapte autospeciale, care vor putea de asemenea traversa graniţa fără probleme pentru a ajunge la pacientul în stare gravă. Cel puţin asta îşi propun cei de la Ministerul Afacerilor Interne, mai complicat însă va fi să depăşească barierele de mentalitate. Ca în cazul României, în R. Moldova medicii noştri privesc sceptic această iniţiativă ambiţioasă a Ministerului Afacerilor Interne.

Încă o viaţă salvată. Timp de o oră pacienta cu infarct miocardic a fost adusă cu elicopterul de la Sibiu, la Spitalul de Urgenţă din Târgu-Mureş.

„Mai greu va fi să convingem medicii să accepte faptul că pompierii vor deveni paramedici. Proiectul va costa aproximativ 7 milioane de euro, 6 milioane donaţi de UE, aproximativ un milion este contribuţia statului român şi noi vom contribui cu 170 de mii. Avem probleme cu Urgenţa, dar cred că vom depăşi aceste bariere birocratice”, speră viceministrul Afacerilor Interne Veaceslav Ceban. Potrivit acestuia, primele trei autospeciale vor fi donate personal de Raed Arafat.

Un străin care a făcut ordine în sistem

Dacă facem o incursiune în istoria SMURD, Arafat a pus bazele acestui serviciu de urgenţă la Târgu-Mureş, începând de la o maşină de intervenţie rapidă închiriată, un defibrilator second hand şi o echipă de voluntari.

Detaşamentul de pompieri din Târgu-Mureş, în mijloc, în uniforme albastre, sunt pompierii din R. Moldova

„Nu mai ştiu de ce s-a mers pe scheletul de pompieri, cred că au fost mai deschişi. Arafat, pentru români, este un model, cum nu prea avem. Să vină un străin să te înveţe să faci ordine în sistem e un lucru mare. La un moment dat, nu sunai la salvare şi dădeai un telefon la Arafat. Numele lui era sinonim cu SMURD şi urgenţă”, îşi aminteşte Viorel Cacovean, un locuitor din Târgu-Mureş pe care l-am întâlnit pe o bancă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. Îşi aşteaptă mama care s-a lovit la cap şi are nevoie de îngrijiri medicale.

Operaţiune de salvare. Simulare

Acum 20 de ani, Viorel l-a cunoscut personal pe medicul Arafat. „Tata a suferit un infarct. Am sunat la ambulanţă şi la SMURD. În cinci minute Arafat era la uşă, cele cinci minute decisive care l-au salvat pe tata de la moarte. Prin ce se deosebeşte ambulanţa publică de SMURD? Dincolo de rapiditate, este şi elementul banilor. Dacă la salvare se mai strecoară câte o bancnotă, la SMURD-işti poţi să fii înjurat dacă încerci să le dai bani”, menţionează bărbatul. „Primiţi-l pe Arafat cu braţele deschise. E un om care a revoluţionat sistemul de urgenţă din România”, conchide Viorel.

Vreau să fiu SMURD-ist!?

Viorel Cacovean din Târgu-Mureş nu-şi mai aminteşte numărul de la salvare. Când e vorba de o urgenţă, toţi sună la 112, numărul unic de urgenţă care poate fi apelat dacă e nevoie de intervenţia imediată a ambulanţei, poliţiei, pompierilor. Şi în R. Moldova se propune crearea unui dispecerat unic pentru situaţii de urgenţă.

„Bunicule, vreau să fiu şi eu pompier SMURD!”, exclamă un băieţel privind entuziasmat cum SMURD-iştii din Târgu-Mureş pregătesc elicopterul pentru următoarea chemare. Nu se ştie dacă şi-au dorit sau nu pompierii noştri să fie SMURD-işti. Însă este cert că, în iunie 2014, vor trebui să aplice abilităţile de acordare a primului ajutor pe oameni care se zbat între viaţă şi moarte.

Salvatorii speră că noile competenţe vor presupune şi o majorare de salariu. Cei de la Interne însă au menţionat că urmează să stabilească din ce bani vor fi achitate intervenţiile de urgenţă. SMURD-ul nu este persoană juridică în România. Este finanţat din bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, din donaţii şi sponsorizări.

De menţionat că, în România, orice contribuabil poate direcţiona 2% din impozitul pe venit, plătit statului, către orice organizaţie non-guvernamentală. O bună parte din români au ales SMURD-ul, exprimându-şi astfel încrederea în acest serviciu.

INTERVIU: „Salvăm vieţi, nu facem politică”

Interviu cu Raed Arafat, secretar de Stat la Ministerul Sănătăţii al României

Raed Arafat este medic român de origine palestiniană. A ajuns în România în 1981, pentru a face Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj-Napoca, după care s-a specializat, la Târgu-Mureş, în anestezie-terapie intensivă. Deşi ar fi putut alege o ţară din Occident, a rămas în România. Aici a înfiinţat, în pofida tuturor piedicilor, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare.

– Stimate Domnule Arafat, ştim că, iniţial, Ministerul Sănătăţii al României s-a opus implementării serviciului SMURD. Şi în R. Moldova medicii sunt sceptici în privinţa realizării acestui proiect. Cum am putea depăşi această barieră?

Noi sprijinim exact ceea ce se doreşte în R. Moldova. Dacă sunt discuţii interne, cum au fost şi la noi cândva, asta se va clarifica la un anumit moment, când populaţia va vedea efectul. În România, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne sunt doi parteneri extrem de strânşi. Lucrează împreună, cum e normal să fie. Acelaşi lucru cred că se poate realiza foarte uşor în R. Moldova. Noi nu putem forţa pe cineva, facem ceea ce se doreşte acolo. Modelul de aici arată că se poate.

– Folosiţi adesea în discursuri cuvintele „am luptat”. Faptul că vorbiţi la trecut presupune că aţi reuşit să învingeţi. Acum, cu cine şi pentru ce luptaţi?

Totdeauna este cineva cu care să lupţi. În sistemul de urgenţă sunt interese. Există companii care ar dori mâine să pună mâna pe Sistemul de urgenţă şi asta e lupta care nu se termină.

– Să înţeleg că vorbiţi despre privatizarea SMURD-ului care s-a dorit acum un an şi care va făcut să vă retrageţi de la Ministerul Sănătăţii pentru a lupta dinafară. Atunci mii de români au ieşit în stradă la mitinguri pentru susţinerea lui Raed Arafat. Mai toţi au spus că vă văd pe Dvs. în funcţia de preşedinte. Vă vedeţi în această postură?

Nu, în niciun caz. Nu intru în politică şi nu candidez pentru nimic.

The following two tabs change content below.