Simona Popescu m-a ajutat să descopăr Muzeul Național al Literaturii Române din București

Simona Popescu, ghid la MNLR, în cadrul proiectului ”Scriitori contemporani la muzeu”

Am descoperit noul sediu al Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR) în octombrie, la aproape un an de la inaugurare. Mă întâlnisem absolut întâmplător cu Simona Popescu în centrul Bucureștiului, ea ieșea dintr-o sală de teatru, eu intram, peste câteva secunde trebuia să înceapă spectacolul, așa că am reușit doar să ne salutăm, ea propunându-mi, din viteză, să ne întâlnim a doua zi la muzeu. Astfel am ajuns să traversez sălile moderne, albe, spațioase ale MNLR, dar nu singură, ci cu un grup de vizitatori, mai toți tineri, cu-adevărat curioși, iar ghid ne-a fost însăși fabuloasa poetă și povestitoare Simona Popescu.

Simona strălucește prin erudiție, știe să transmită ascultătorilor multă-multă informație în scurt timp, libertatea ei de a se mișca prin istoria literară seduce, împrospătează, îți taie chiar respirația. Ne-a condus printre vitrinele de sticlă, de parcă ne-a purtat prin camere luminoase în care ne așteptau scriitori din diferite secole, generații, lideri de curente literare sau rebeli, condeieri solitari ce nu au ținut cont de curente. ”Scriitorii, poeții nu sunt exponate, sunt oameni vii, în toate obiectele astea vedem oameni vii”, ne spunea Simona trecând de la un panou la altul, de la o vitrină la alta.

În sala dedicată lui Gellu Naum gesturile Simonei au devenit asemănătoare cu ale unei magiciene, emoția creștea în intensitate, la un moment dat am auzit-o vorbindu-i lui Gellu Naum direct, în timp ce îi privea chipul pe un monitor cu secvențe video. I se adresa ca unui prieten aflat chiar acolo, în fața ei. Am aflat detalii inedite din biografia poetului, nu ne părăsea senzația că se deschisese o portiță prin care nimerisem, fără efort, în suprarealism.

Foto: Petru Șoșa

Excursia pe care ne-a făcut-o Simona se înscrie într-un proiect mai amplu al MNLR, intitulat ”Scriitori contemporani la muzeu”. Proiectul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române.
Amintim că noul sediu al Muzeului Naţional al Literaturii Române, din strada Nicolae Crețulescu, 8, a fost inaugurat în martie, de Ziua Internaţională a Poeziei, la trei ani de când instituţia a fost evacuată din bulevardul Dacia deoarece clădirea în care funcţiona a fost retrocedată.

La ceremonia de inaugurare a noului sediu, Academicianul Răzvan Theodorescu, care este preşedintele Comisiei pentru celebrarea Marii Uniri, comisie constituită în cadrul Primăriei generale, a menţionat câteva dintre monumentele deja bugetate şi care vor fi dezvelite la Bucureşti în 2018, an în care se sărbătoresc 100 de ani de la Marea Unire: Monumentul Regelui Ferdinand (va fi amplasat în Piaţa Victoriei, autor, sculptorul Florin Codre) şi Monumentul Marii Uniri (amplasat în Piaţa Alba Iulia, autor, sculptorul Ioan Bolborea).

Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost fondat în anul 1957, de criticul şi istoricul literar Perpessicius, cel care a fost şi primul director al instituţiei, până în anul 1971.
Ne bucurăm că Muzeul Național al Literaturii Române și-a găsit, în sfârșit, sediul care i se potrivește cel mai bine, un amestec între clasic și neconvențional, un spațiu potrivit pentru manu¬scrise vechi și tehnologii media de ultimă oră.