Şi totuşi, cine a furat miliardul?

Banca Națională a Moldovei, în calitate de beneficiar direct al serviciilor Kroll, este cea mai indicată instituție să negocieze publicarea raportului

dragutan12.f.n.roscovanu

Prima etapă a investigaţiei fraudei din sistemul bancar, realizată de compania engleză „Kroll”, confirmă că prin intermediul celor trei bănci – Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, în perioada 2012–2014, au fost înregistrate creanţe şi acordate credite dubioase în valoare de 13,3 miliarde de lei. Raportul a fost discutat în cadrul şedinţei executivului cu uşile închise.

Ministrul Educaţiei Maia Sandu, cea care solicitase ca raportul să fie făcut public, este de părere că documentul conţine suficiente informaţii, inclusiv nume de persoane, ca organele de drept să întreprindă imediat acţiuni. La rândul său, fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, consideră că instituţiile de drept şi de securitate ale statului nu vor afla nimic nou din raportul prezentat de Kroll, ei fiind informaţi deja despre această stare de lucruri. Secretizarea acestui raport, în opinia lui Negruţă, are loc mai curând cu scopul de a proteja aceste instituţii de presiunea societăţii civile şi a oamenilor indignaţi de această delapidare.

O crimă organizată

Rezultatele investigațiilor preliminare ale companiei „Kroll” indică faptul că în 2012–2014 a existat un efort, coordonat și ascuns, pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci, iar ulterior, pentru a masca natura adevărată a tranzacțiilor, a fost majorat volumul de credite acordate. În consecință, a avut loc deteriorarea bruscă a situației financiare a acestor trei bănci, înregistrându-se creanțe și credite dubioase în valoare de 13,3 miliarde de lei, se menţionează într-un comunicat al BNM.

“Nu știu care sunt motivele companiei de a nu face public raportul, dar cred că Banca Națională, în calitate de beneficiar direct al serviciilor Kroll, este cea mai indicată instituție să negocieze publicarea acestuia. În opinia mea, raportul prezintă suficientă informație, inclusiv nume de persoane, pentru ca organele de drept să întreprindă imediat măsuri”, a opinat Maia Sandu

Guvernatorul BNM Dorin Drăguţan a relevat că, potrivit raportorilor de la Kroll, beneficiarii de credite dubioase pot fi împărţiţi în câteva categorii. Aceştia făceau parte din administraţia băncilor, sunt acţionari ai băncilor ori administratori şi fondatori de companii. Au fost identificate zeci de persoane fizice şi juridice, de asemenea, au fost implicate companii din şase state. Drăguţan a refuzat să dea nume de persoane ori companii, precizând că BNM poate da publicităţii acest raport doar cu permisiunea scrisă a companiei „Kroll”.

„Investigaţia conţine multă informaţie sensibilă, sunt enumerate nume de companii, de persoane care nu neapărat au încălcat legea, doar că au figurat în aceste tranzacţii. Prin urmare, informaţia este foarte sensibilă şi, pentru a nu periclita ancheta, raportul nu este făcut deocamdată public”, a declarat el.

Raportul Kroll va ajunge la organele de drept

În luna mai, urmează o nouă licitaţie în cadrul căreia va fi selectată compania care va continua investigaţiile. Noua companie urmează să identifice traseul fondurilor deturnate, beneficiarii finali ai acestora şi să întreprindă măsurile necesare pentru recuperarea banilor. „Etapa a doua va dura mai mult timp, nu doar patru săptămâni ca în cazul primei faze a investigaţiei realizată de Kroll. Investigaţia va permite organelor de anchetă să întreprindă acţiunile legale pentru pedepsirea conform legii a acestor persoane. Raportul Kroll, de asemenea, va fi furnizat organelor de anchetă din Republica Moldova şi sperăm că va fi util în investigaţiile lor”, a mai spus Drăguţan.
La întrebarea de ce investigaţia nu e continuată de acelaşi investigator, compania „Kroll”, ci de o altă companie, Drăguţan a ţinut să precizeze că am putea obţine prin licitaţie „un post beneficiu şi un preţ mai bun”. „La licitaţie vor participa companii internaţionale cu renume, inclusiv Kroll. Suntem în procesul de definitivare a caietului de sarcini pentru a invita aceste companii la concurs. Scopul nostru e ca până în a treia săptămână a lunii mai să avem concursul într-o fază avansată ori să fie selectată compania”, a adăugat el.

Sturza: „Toţi sunt implicaţi!”

Fostul premier Ion Sturza a reacţionat printre primii la declaraţiile făcute de guvernator: „Am analizat mai multe informații, inclusiv cele din raportul Kroll, detaliile ‚sensibile’ sunt de o factură de nedescris. Să jefuiești propriul popor și așa sărăcit și umilit de istorie și de guvernanții din toate timpurile este culmea cinismului și a nesimțirii! Nu putem găsi un exemplu mai ticălos în istoria omenirii. Toți sunt implicați, de la Adam până la cei trei V”, a menţionat Sturza, specificând că, pe lângă conducătorii partidelor de la guvernare, vinovaţi de acest jaf se face conducerea Guvernului, Preşedinţiei şi BNM.

Organele de drept trebuie să acţioneze

La rândul său, ministrul Educaţiei Maia Sandu a declarat pentru JURNAL de Chişinău că miniştrii au primit raportul marţi seară. „Înainte să iau cunoștință de raport, mi s-a cerut să semnez un document prin care mă oblig să nu fac public conținutul acestuia. Solicitarea vine de la autorul documentului, compania ‚Kroll’. Nu știu care sunt motivele companiei de a nu face public raportul, dar cred că Banca Națională, în calitate de beneficiar direct al serviciilor Kroll, este cea mai indicată instituție să negocieze publicarea acestuia. În opinia mea, raportul prezintă suficientă informație, inclusiv nume de persoane, pentru ca organele de drept să întreprindă imediat măsuri”, a spus ministrul.

Întrebată dacă cea de-a doua licitaţie ar fi organizată cu scopul a înlătura compania „Kroll”, Sandu a declarat: „Din start, era prevăzut ca, în baza primului raport, să fie elaborat caietul de sarcini pentru următoarea etapă. Există șanse bune ca Kroll sau altă companie, care va câștiga licitația, să ofere răspunsuri la toate întrebările. Dar trebuie să înțelegem că o companie din exterior poate să ne ofere răspunsuri despre persoanele implicate în acest furt și să ne ajute să recuperăm cel puțin o parte din bani, în timp ce condamnarea persoanelor care se fac vinovate o pot face doar organele de drept din Republica Moldova. Cum își vor face treaba acestea din urmă, avînd toată informația oferită pe tavă, vom vedea”, a mai menţionat ministrul.

The following two tabs change content below.