„Şi copiii ăştia… înţeleg şi ei politică…”

VOX POPULI // Pentru sau împotriva dreptului de a vota de la 16 ani?

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) recomandă Republicii Moldova să modifice legislaţia pentru a le permite tinerilor care au împlinit vârsta de 16 ani să poată vota.

Anunțul a fost făcut de şeful delegaţiei Republicii Moldova la APCE, Liliana Palihovici. Aceasta susţine că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat în cadrul sesiunii curente o rezoluţie în acest sens: ,,Tinerii de 16 ani au mai multe obligaţii, dar nu au dreptul la vot. Delegaţia Republicii Moldova a votat pentru această recomandare şi va munci pentru a găsi modalităţi de a o implementa”. Conform Constituţiei Republicii Moldova (articolul 38, alineatul 2), cetăţenii au dreptul de a vota de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor, inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

JURNAL a realizat un sondaj, în centrul Chişinăului, pentru a afla opinia chişinăuenilor în această privinţă. Şi dacă majoritatea respondenţilor de vârstă mijlocie sau pensionari s-au pronunţat categoric împotrivă, cei care au vârsta vizată (16 ani) s-au declarat favorabili acestei modificări.

Petru, student, 21 de ani: „Sunt de acord, ca să fie toţi egali. La 16 ani, omul lucrează, plăteşte impozite şi cred că ar trebui  să şi voteze”.

Tudor Anghel, ziarist, 57 de ani: „E prea mică vârsta, copilul la 16 ani e încă fraged!”.

Artur, inginer, 25 de ani: „Nu cred că trebuie să facem acest lucru, pentru că omul la 18 ani e mai matur, mai conştient. Cred că cenzul trebuie să rămână la 18 ani”.

Decebal, elev, 18 ani: „O recomandare greşită, întrucât nu avem discernământ până la 18 ani, şi nici chiar la 18 ani. Se încearcă probabil o mărire a numărului de participanţi la votare în scopul de a câştiga noi adepţi”.

Lena, pensionară, 60 de ani: „Împotrivă! Şi copiii aceştia… înţeleg şi ei politică… Noi am votat de la 18 ani. La 16 ani, copiii încă nu ştiu nimic. Ce li se spune şi li se vâră în cap aceea fac…”.

Grigore, elev, 16 ani: „Eu cred că ar fi bine să votăm şi de la 16 ani. La această vârstă copiii sunt maturi”.

Vitalie, şomer, 23 de ani: „E o recomandare corectă. Astăzi, tineretul se maturizează mai repede din cauza mediului în care trăieşte. Trebuie să fim de sine stătători de la 15 ani”.

Sergiu, elev, 18 ani: „În opinia mea, persoanele care au o vârstă mai mică de 18 ani sunt analfabeţi din punct de vedere politic. Nu cred că ar fi cea mai bună idee pentru că, până 18 ani, persoana este influenţată de părinţi, de starea din familie etc. Omul se maturizează între 16 şi 18 ani”.

Tatiana, elevă, 18 ani: „Eu sunt pentru ca şi cei care au vârsta de 16 ani să participe la alegeri, deoarece la această vârstă persoana deja realizează ce se întâmplă în ţară. Asta ar stabili un anumit echilibru între generaţii”.

Eduard, manager, 40 de ani: „Nu este corect. Oamenii trebuie să participe la alegeri începând de la minimum 18 ani. În opinia mea, vârsta cea mai potrivită este 21 de ani. Aceasta nu este o metodă corectă de a rezolva situaţia politică. Copiii, la 16 ani, nu ştiu ce vor, nu înţeleg ce se întâmplă în jurul lor”.

Tendinţa de reducere a pragului de vârstă pentru participarea la vot se înregistrează în lumea democratică începând cu anii 1970 ai secolului trecut. Începând cu 1995, unele landuri din Germania au permis tinerilor de 16 ani să participe la alegerile municipale. După 2000, s-a încercat, fără succes, reducerea vârstei minime de vot în California, Florida şi Alaska, iar în 2005 – în Canada. În alte state americane şi în Marea Britanie şi Franţa, se mai discută această posibilitate.

În mai 2009, deputatul danez Mogens Jensen a prezentat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei o iniţiativă de reducere a vârstei de vot până la 16 ani.

Prima ţară din Europa, în care s-a reuşit acest lucru, în 2007, a fost Austria. La vârsta de 16 ani se votează în Brazilia, Cuba, Nicaragua. Tinerii de 16–18 ani pot vota în Serbia, Croaţia şi Muntenegru, dacă sunt angajaţi. La 17 ani se votează în Indonezia, Coreea de Nord, Sudan, Timorul de Est, Seychelles.

Această tendinţă se înregistrează chiar şi în Rusia. Într-o conferinţă de presă din 21 ianuarie 2009, şeful comisiei parlamentare pentru legislaţie şi construcţia de stat, Vladimir Pilighin, a declarat că printre cele 15 proiecte de legi introduse spre examinare în Duma Rusă era şi unul referitor la reducerea vârstei de vot până la 16 ani.

În Austria, o mişcare numită „Kinderwahlrecht jetzt!”  („Dreptul de vot pentru copii, imediat!”) militează pentru dreptul de vot de la naştere. E vorba, de fapt, de a acorda un vot suplimentar părinţilor. Această măsură e prezentată ca aptă de a restabili echilibrul dintre generaţii.

Ilie Gulca