Şi-a ales mire după placul părinţilor

DRAGOSTE RATATĂ // Bunica a continuat să-i scrie iubitul său mai bine de o jumătate de an, însă acesta nu i-a mai răspuns

Am aflat povestea de dragoste a bunicilor mei de la bunica mea, Tatiana, care mi-a spus-o după ce bunelul, Tudor, a plecat în lumea celor drepţi. Când avea vreo 15 ani, era îndrăgostită de un băiat din sat pe nume Ion. Toată lumea ştia de dragostea lor care, ajunsă la maturitate, a prins rădăcini adânci. Şi mahalaua, şi ceilalţi săteni îi vedeau ca pereche frumoasă care va întemeia o familie trainică.

A venit timpul când Ion a plecat în armată. S-au cuprins, s-au sărutat, şi-au spus unul altuia că se vor aştepta şi, peste doi ani de zile, vor juca nunta. Bunica Tatiana i-a scris iubitului său, Ion, din momentul când acesta încă era pe drum spre ţara unde trebuia să facă serviciul militar. Din păcate, acesta nu i-a răspuns niciodată bunicii.

Chiar dacă privea cu deznădejde atunci când vedea poştaşul, bunica a continuat să-i scrie mai bine de o jumătate de an. Părinţii şi rudele fetei au început să-i spună că e timpul să-l uite pe Ion, bănuind că s-a întâmplat ceva, dacă nu scrie, fie şi-a găsit pe cineva acolo, fie s-a întâmplat ceva cu el, la fel cum s-a întâmplat cu un unchi de-al său care a plecat în armată şi nu s-a mai întors acasă. Bunica a mai aşteptat câteva luni şi a decis să se căsătorească cu un tânăr din sat pe care i l-au găsit rudele şi părinţii.

Ion s-a căsătorit cu altă fată

Au jucat o nuntă veselă după obiceiurile de atunci. Au format o familie şi au adus pe lume patru copii, dar după ce l-a născut pe primul copil a venit din armată şi iubitul bunicii. Din spusele bunicii mele, la început, nu a avut cum să-i scrie măcar un răvaş, după care a avut un accident şi a stat mult timp în spital. Ion a văzut că fata dragă s-a căsătorit şi a decis să-şi aranjeze viaţa. Şi-a găsit o nevastă tânără cu un copil şi s-a mutat în altă localitate.

Aşa au trecut anii cu griji, greutăţi. Fiecare şi-a format o gospodărie, şi-au crescut şi pus la cale copiii. Bunicii îi mai zburau uneori gândurile la Ion, la anii tinereţii, atunci când se iubea cu Ion la copacul de lângă fântâna de pe deal.

Ion a avut doi fii, iar bunica Tatiana – patru fete. Le-a învăţat pe toate. Când a venit timpul să-şi căsătorească mezina, şi-a adunat şi scuturat toate buzunarele, propunându-şi să-i facă o nuntă de neuitat. Zis şi făcut. A venit şi ziua când trebuia să facă înţelegerea şi să meargă în satul băiatului. Au mers împreună cu fata lor mai mică, iar mirele îi aştepta cu părinţii acasă.

Aşa a fost voia Domnului

Au avut dispoziţie bună până au intrat pe poarta băiatului, după care bunica a uitat ce s-a petrecut acolo, la masă, şi ce s-a vorbit. Tata băiatului era chiar Ion, cel pe care l-a iubit mereu. Şi bunelul Tudor l-a recunoscut pe fostul prieten al bunicăi. Nunta s-a făcut şi mezina s-a mutat cu traiul în casa părinţilor mirelui.

Pe parcursul anilor, cuscrii au ezitat să se mai întâlnească. După doi ani de zile, bunelul Tudor a plecat din viaţă şi bunica îşi alina zilele cu nepoatele sale. Bunica Tatiana şi bunelul Ion nu şi-au mai vorbit niciodată.

Ceva timp în urmă, a trecut în lumea cealaltă şi bunica Tatiana. Am aflat povestea bunicăi din curiozitatea mea de copil pentru că bunelul Ion îşi iubea toate nepoatele, dar pe mine mă iubea cel mai mult. Mă privea mereu şi îmi zicea că-s fată frumoasă, seamăn mult cu bunica Tatiana.

Chipul meu îi aducea aminte de iubirea vieţii lui, aşa îmi spune bunelul Ion şi acum. De afecţiunea bunelului pentru mine ştia şi mama mea şi bunica Tatiana. Aşa a fost voia Domnului, spunea bunica, pentru că a trebuit să treacă atâţia ani ca să se iubească copiii lor şi să formeze familia pe care au dorit-o ei cândva.

M. Munteanu

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău